Ancheta din cadrul TFE Romania 2010: Mestesugul unui grant incuiat de Consiliul Judetean Iasi

Proiectul „Centrul de Arte si Mestesuguri Traditionale” este unul dintre proiectele Phare din tara la care contractul de grant a incetat la solicitarea beneficiarului. In calitate de beneficiar al proiectului, Consiliul Judetean Iasi a cerut suspendarea contractului motivand lipsa timpului pentru finalizarea lucrarilor.


De fapt, proiectul a murit dupa trei licitatii eusuate si incercarea tardiva a Consiliului Judetean de a cere suplimentarea fondului, intrucat valoarea financiara estimata in momentul cererii de finantare nu mai coincidea cu necesarul si preturile existente in momentul de implementare efectiva a proiectului. Concret, de la 520 de mii de euro, valoarea initiala a proiectului semnat in 2006, in 2008 proiectantul a reevaluat costurile la peste 1,9 milioane de euro.

Contractul de finantare al proiectului “Centrul de Arte si Mestesuguri traditionale” a fost semnat in data de 30.11.2006. Din valoarea totala a proiectului, adica 520 de mii de euro, 90% reprezenta finantare Phare prin Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT) in calitate de Autoritate Contractanta si 10% reprezenta aportul beneficiarului de proiect, respectiv Consiliul Judetean Iasi. Pe parcursul implementarii proiectului atat data de finalizare cat si valoarea proiectului au suferit modificari. Timpul de finalizare a proiectului a fost suplimentat cu inca sase luni, conform acordului primit de CJ Iasi de la MDRT in data de 24 noiembrie 2008. In ceea ce priveste necesarul financiar, dupa doi ani de la semnarea contractului de grant suma s-a reactualizat cu inca 1.382.228 euro, cerere de suplimentare care nu a fost aprobata de autoritatea de management.

Devalorizarea bugetului estimat initial

In cadrul proiectului “Centrul de Arte si Mestesuguri traditionale” una din activitatile principale pentru indeplinirea obiectivului consta in reabilitarea unei cladiri in care ar fi trebuit sa functioneze centrul. Pentru aceste lucrari a fost estimata suma de aproximativ 438 de mii de euro, necesar calculat in anul 2005. Cu acesti bani ar fi trebuit duse la indeplinire activitati impartite in sase capitole de cheltuieli, toate avand ca obiectiv reabilitarea si amenajarea unei cladiri cu parter plus un etaj cu o suprafata de 617 metri patrati si alte doua corpuri cu suprafata totala de 276 de metri patrati. “Costurile pentru realizarea obiectivului de reabilitare a cladirii au fost estimate in anul 2005. Apoi a urmat o perioada de sase luni de licitatie pentru desemnarea castigatorului proiectului tehnic. La aceasta perioada s-au adaugat alte trei luni, timp in care proiectul a asteptat avizarea si aprobarea la ministerul care era autoritate de management”, precizeaza Laura Pastravanu, managerul proiectului “Centrul de Arte si Mestesuguri Traditionale”. Practic, o firma ar fi trebuit sa realizeze obiectivul la preturile de la sfarsitul anului 2007 incadrandu-se intr-un buget calculat la preturile din anul 2005.

Sarabanda licitatiilor esuate din acelasi motiv: subevaluarea

Consiliul Judetan Iasi a avut trei incercari nereusite pentru atribuirea lucrarilor de reabilitare a cladirii cu destinatia de centru de mestesuguri. Prima procedura de achizitie publica a avut loc pe data de 20 decembrie 2007, abia dupa un an de la semnarea contractului de proiect si dupa o luna si jumatate de la primirea avizului proiectului tehnic care permitea organizarea licitatiei. “Noi am respectat toti timpii legali, conform ordonantei 34 cu ultimele revizuiri. Am dat drumul la licitatie imediat, dar trebuia sa respectam si procedurile legale”, justifica Laura Pastravanu, responsabil de proiect, timpul scurs fara nicio activitate. Prima procedura a fost anulata dupa ce ofertele firmelor inscrise depaseau suma alocata pentru investitie, adica 438 de mii de euro. Dupa doua luni de la prima procedura, mai exact pe data de 12 februarie 2008 Consiliul Judetean a demarat a doua procedura de licitatie, cu aceeasi suma de investitie. La aceasta licitatie si-au depus ofertele sase firme, toate cu oferte mai mari ca valoare decat suma pusa in joc de Consiliul Judetean. “Suma alocata pentru lucrari era foarte mica avand in vedere volumul de munca de acolo. La unele parti puteai sa faci economie sa schimbi procedura sau sa folosesti materiale ieftine, dar tot nu te puteai incadra in suma respectiva. Era imposibil pentru ca preturile la materialele de pe piata nu mai coincideau cu estimarea facuta de Consiliul Judetean”, a spus Daniel Stan, inginer in cadrul Fene Grup, una din firmele care a participat la ce-a de-a doua procedura de licitatie pentru atribuirea lucrarii. Licitatia a avut aceeasi finalitate ca si prima, adica anularea procedurii. Asa se face ca pana la ce-a de-a treia incercare de atribuire s-a scurs mai mult de jumatate din timpul alocat realizarii proiectului. “Fiind un contract de lucrari cu suma cuprinsa intre 300 si 500 de mii de euro, legislatia Phare in ceea ce priveste procedura de licitatie impune o procedura deschisa locala. In cadrul licitatiei locale deschise trebuie sa treaca cel putin 60 de zile pentru contractele de lucrari intre data publicarii anuntului si termenul pentru primirea ofertelor. Noi am facut anuntul pe SEAP”, mai explica Pastravanu. Pe data de 15 mai 2008 beneficiarul a initiat procedura de negociere directa pentru atribuirea lucrarii. Si aceasta formula a esuat deoarece nici o firma nu s-a prezentat la negociere.

Reactualizarea bugetului, cu intarziere

Cele trei licitatii fara succes au consumat sapte luni din timpul estimat pentru implementarea proiectului. Practic beneficiarul mai avea la dispozitie doar sase luni pentru activitatile cele mai importante din proiect, in conditiile in care nici lucrarea nu a fost atribuita. In iunie 2008 Consiliul Judetean este nevoit sa solicite prelungirea duratei proiectului cu inca sase luni, solicitare care a fost aprobata in noiembrie 2008, cu cateva zile inainte de expirarea termenului initial. Imediat dupa cererea de prelungire a duratei proiectului, echipa de proiect a cerut si reactualizarea costurilor pentru refacerea centrului. Astfel, chiar in timpul sarbatorilor de iarna adica pe 30 decembrie 2008 CJ Iasi a trimis catre MDRT solicitarea de suplimentare a fondurilor, conform devizului reactualizat. Noul deviz fusese obtinut in luna noiembrie 2008, suplimentarea fiind consistenta: 1.382.228 euro. Numai ca refacerea necesarului s-a facut dupa ce deja se anulasera trei licitatii esuate. In plus, Consiliul Judetean nu a folosit Hotararea de Guvern 28 din 2008 care obliga ca la fiecare reluare a licitatiei sa se refaca valoarea proiectului. “Dupa ce au trecut cele trei forme de licitatie fara sa atribuim lucrarea s-a decis sa cerem firmei de consultanta sa refaca devizul de lucrari. Aceasta a stabilit ca este nevoie de o suplimentare pentru a ne putea incadra in ofertele firmelor”, a spus Cristina Teodora Jinga, seful Serviciului pentru Proiecte cu Finantare Internationala, Cooperare Interregionala si Euopeana, din cadrul Consiliului Judetean Iasi. Astfel firma consultant SC Regional Consulting SRL a calculat un cost de aproape patru ori mai mare decat valoarea intiala a proiectului, valoare pe care aceesi firma o stabilise la inceput. Trebuie precizat ca pana la redactarea finala a materialului, Cristina Teodora Jinga si-a dat demisia din cadrul CJ Iasi. “Demisia din functia de sef al Serviciului pentru Proiecte cu Finantare Internationala, Cooperare Interregionala si Europeana depusa de Cristina Teodora Jinga arata ca de la 1 septembrie 2010 nu mai lucreaza aici. Motivul demisiei nu a fost precizat”, a explicat Sebastian Tataru, purtatorul de cuvant al CJ Iasi.

Schimb de sefi la CJ, dar si de prioritati

Perioada de reevaluare a lucrarilor a coincis si cu schimbarea presedintelui Consiliului Judetean Iasi. Social Democratul Lucian Fliaser a fost inlocuit cu Constantin Simirad. Desi pe atunci erau colegi de partid, mai tarziu s-a dovedit ca nu aveau aceleasi prioritati. Fostul presedinte al CJ Iasi are dubii cu privire la corectitudinea reevaluarii. “Nu stiu cum au putut sa faca asa o estimare, de la 520 de mii de euro initial sa ajunga la aproape 2 milioane de euro. Este un mister cum s-a marit suma asa de mult. Aici miroase a smecherie ca sa nu se mai faca proiectul. Evaluarea asta s-a facut dupa ce am plecat eu”, spune la aproape doi ani de la incetarea grantului, Lucian Flaiser, fostul presedinte al Consiliului Judetean Iasi. Cateva luni mai tarziu dupa reactualizarea costurilor presedintele CJ Iasi, Constantin Simirad a cerut incetarea contractului de grant pe motiv ca proiectul nu poate fi realizat in perioada de timp ramasa, conform notei de fundamentare privind incetarea contractului de grant din februarie 2009. “Cererile noastre de suplimentare a fondurilor pe acest proiect nu au primit raspuns favorabil, la fel ca si pentru alte proiecte la care am cerut suplimentare de buget. In acel moment s-a facut o prioritizare a bugetului Consiliului Judetean Iasi si s-a stabilit ca acest proiect trebuie sa inceteze deoarece nu se poate sustine financiar din bugetul judetului”, a explicat Teodora Jinga, seful Serviciului pentru Proiecte cu Finantare Internationala, Cooperare Interregionala si Euopeana, din cadrul Consiliului Judetean Iasi. In acelasi timp, Constantin Simirad este presedintele Asociatiei Euroregiunea Siret-Prut-Nistru din care fac parte 19 raioane din Republica Moldova si judetele Vaslui si Iasi. Nici o idee de proiect discutata in cadrul asociatiei nu se refera la mestesuguri traditionale. “Au fost pana acum doua sedinte cu primarii din Orhei si Iasi apoi doua intruniri cu cate un reprezentant din cele 21 de judete. Pana acum s-au pus in discutie idei referitoare la turism. In planul nostru strategic nu exista idei legate de traditiile mestesugaresti. Niciodata nu s-a discutat despre acest proiect, desi asociatia este infiintata din 2005. Nu stiu sa fi fost vreo intalnire in legatura cu acest proiect”, a spus Aurelia Marin, consilier tehnic in cadrul biroului Euroregiunea.

Activitati de proiect partiale

Doar doua dintre cele 12 activitati pentru indeplinirea obiectivului de proiect au fost realizate in totalitate. Implementarea timida a proiectului a fost estimata in urma unui raport de vizita cu caracter special realizat de Biroul Regional de Cooperare Transfrontaliera. Unele au fost realizate partial iar alte cinci deloc. Pana si activitatea de publicitate a proiectului a fost indeplinita in proportie de doar 30%, adica recunoasterea proiectului si a finantarii in toate documentele oficiale ale Consiliului Judetean si realizarea de pliante. In plan figurau inca doua panouri de afisare temporara si o placa pentru amplasarea permanenta, dar care nu au mai fost realizate. De asemenea activitatea de promovare a centrului si a programului de instruire si identificare a cursantilor nu s-a realizat deloc.
Salariu si achizitii pentru activitati neatinse
Echipa de proiect a fost formata din sase persoane din care una a fost angajata in cadrul proiectului in perioada decembrie 2006-decembrie 2008 cu un salariu brut pe luna de 300 de euro. Multe din atributiile pentru care a fost platita nu au fost realizate deoarece proiectul nu a trecut mai departe de licitatia pentru lucrari. In fisa postului figura ca responsabil tehnic de specialitate in domeniul artelor si mestesugurilor traditionale. De asemenea avea atributii de participare la sedintele de progres ale Unitatii de Implementare a Proiectului pentru a raporta sau pentru a acorda asistenta privind aspectele tehnice ale proiectului. Alte sarcini mentionate in fisa postului, dar care nu au putut fi realizate au fost supervizarea achizitiilor realizate precum si verificarea punerii in functiune ale acestora. In cadrul proiectului urmau sa se achizitioneze o serie de utilaje specifice mestesugaritului. Tot pentru acest proiect s-au facut o serie de achizitii pentru consumabile cum ar fi bibliorafturi sau cartuse pentru imprimanta. Platile efective realizate de Autoritatea Contractanta catre beneficiar fiind in cuantum de 93.650 de euro. Ulterior incetarii contractului de grant, suma a fost recuperata integral de la Consiliul Judetean Iasi.

Importanta proiectului

Realizatorii proiectului au dorit ca acesta sa contribuie la consolidarea economiilor locale rurale prin dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice generatoare de venituri alternative. “Conceptul dezvoltarii durabile a spatiului rural se bazeaza pe crearea unor conditii propice progresului si stimularii dezvoltarii diverselor sectoare si a mediului de afaceri din aceste zone, respectand valorile culturale si de mediu. In acest fel se asigura imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei rurale, iar dezvoltarea serviciilor si a investitiilor va conduce la dezvoltarea si mentinerea functiilor economice si sociale ale acestor zone” se arata in justificarea proiectului. Proiectul facea parte din obiectivul general al „Programului de Vecinatate Romania – Moldova 2004-2006” deoarece ar fi contribuit la dezvoltarea economico-durabila in zona de granita dintre Romania si Republica Moldova prin dezvoltarea infrastructurii, logisticii si a resurselor umane pentru initierea micilor afaceri in domeniul mestesugurilor si artelor traditionale. De asemenea ar fi sustinut si promovat micile afaceri in domeniul mestesugurilor si artelor traditionale in zonele eligibile din Romania si Republica Moldova.

Autor: Daniela Farcas

Ancheta realizata in cadrul proiectului Transparenta fondurilor europene in Romania 2010, derulat de ActiveWatch-Agentia de Monitorizare a Presei si finantat de Uniunea Europeana prin programul Facilitatea de Tranzitie 2007/19343.01.11 – Consolidarea sprijinului societatii civile in lupta impotriva coruptiei.

Continutul acestui material nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a Uniunii Europene.

Adresa de sesizari: cfcu.phare@mfinante.ro