Am observat un lucru care se repetă, indiferent că vorbim de un magazin online, de o firmă locală sau de un consultant care își construiește un brand personal. Când lucrurile merg greu, când bugetele se evaporă fără să lase urme vizibile, când echipele par că muncesc mult dar nu înaintează, apare aceeași propoziție: ne trebuie o strategie.
Problema e că, de multe ori, când spunem strategie, ne gândim de fapt la plan. Sau la execuție. Sau la o combinație care sună bine într-un meeting, dar se destramă în momentul în care trebuie pusă în mișcare.
Și aici chiar contează diferențele. Nu ca să ne simțim mai deștepți folosind cuvinte corecte, ci pentru că o strategie greșită nu se repară printr-un plan mai detaliat, iar o execuție slabă nu se salvează cu încă un PDF de strategie.
Îți propun să le punem pe masă, fiecare la locul ei, cu exemple concrete. Nu ca o lecție seacă, ci ca un fel de hartă care te ajută să nu te mai învârți în cerc.
De ce ne încurcă termenii, în viața reală
Marketingul digital are un talent special de a împrumuta cuvinte din business și de a le folosi ca etichete pentru orice. Strategia ajunge să însemne un calendar de postări, planul ajunge să însemne o listă de tool-uri, iar execuția ajunge să însemne să postezi zilnic, orice, doar să fie.
Aici apare confuzia care te costă timp și bani. În loc să ai o decizie clară despre unde vrei să ajungi și pe ce cale, te trezești că alergi după activități care arată bine la suprafață. Publicăm mai mult. Facem și TikTok. Băgăm și un webinar. Mai punem un buget. Și, cumva, tot nu se leagă.
În mod normal, lucrurile ar trebui să curgă invers. Mai întâi o alegere asumată, asta e strategia. Apoi o traducere în pași, asta e planul. Abia după aceea vine munca de zi cu zi, asta e execuția.
Sună simplu, dar în practică apar presiuni, apar urgențe, apare tentația să sari peste prima parte. Mai ales când ești antreprenor și ai impresia că dacă nu faci ceva azi, se termină lumea mâine.
Strategia: alegerea care îți restrânge opțiunile, în sens bun
Pentru mine, strategia nu este un document. Strategia este o alegere care te obligă să spui nu unor lucruri, ca să poți spune da unui lucru care are sens.
Dacă ar fi să o reduc la o frază, strategia răspunde la întrebarea: ce facem, pentru cine și de ce, într-un fel care ne diferențiază, ținând cont de resursele pe care chiar le avem.
Observi ce lipsește de aici. Nu apare lista de task-uri. Nu apare câte postări pe săptămână. Nu apare ce tool de email marketing alegem. Toate astea sunt utile, dar nu sunt strategie.
Un pic de context, de la câmpul de luptă la marketing
Cuvântul strategie vine dintr-o zonă care are o claritate brutală: conflictul și resursele limitate. În militar, strategia înseamnă să alegi terenul, momentul, tipul de confruntare, iar asta se face cu un ochi la obiectiv și cu altul la ce poți susține pe termen lung.
În business, conflictul nu e cu arme, dar e cu atenția oamenilor, cu bugetele, cu timpul, cu energia echipei. Ai o piață în care mai sunt și alții ca tine. Ai un public care nu te așteaptă cu brațele deschise. Ai platforme care se schimbă și reguli care se înăspresc. Dacă încerci să faci de toate, ajungi să nu faci nimic bine.
Asta e partea pe care mulți o ocolesc: strategia e și despre renunțare. Nu în sensul trist, ci în sensul matur. Când alegi o direcție, accepți că nu vei fi pentru toată lumea.
Cum arată o strategie bună în marketing digital
O strategie bună se vede în felul în care e formulată. Dacă e doar o colecție de idei, o să se prăbușească la primul obstacol. Dacă e o alegere coerentă, îți dă stabilitate.
De exemplu, un business B2B care vinde servicii scumpe, cu decizie luată de mai mulți oameni, are rareori nevoie să fie viral. Nu are nevoie să prindă trenduri zilnice. Are nevoie să fie credibil, să explice, să creeze context, să reducă riscul perceput. Strategia lui poate fi să devină cea mai clară voce din nișa lui, în România, pe un set de subiecte care contează pentru decidenți.
În același timp, un brand de retail cu produse accesibile poate avea o strategie orientată pe volum, pe captarea cererii existente, pe optimizarea funnel-ului și pe repetarea cumpărărilor. Aici viteza contează, oferta contează, experiența post cumpărare contează.
Observi că ambele sunt marketing digital, dar sunt două lumi complet diferite. Strategia te ajută să nu le amesteci.
Mai e un semn bun. O strategie bună îți spune unde nu vei investi acum. Dacă îmi spui că vrei să fii pe toate canalele, să crești rapid, să ai și awareness, și conversii, și community, cu un buget mic și cu o echipă de două persoane, eu știu că nu e strategie. E dorință, e speranță, e o listă de vise. Și nu zic asta cu răutate, am fost acolo, am văzut asta la clienți, am simțit și eu presiunea.
Planul: traducerea strategiei în pași concreți
Dacă strategia este alegerea, planul este traducerea acelei alegeri în pași pe care cineva îi poate urma.
Planul e podul dintre idei și realitate. Fără plan, strategia rămâne un statement frumos. Cu plan, începe să aibă greutate.
Aici apar detalii, dar nu detalii întâmplătoare. Apar pași logici, apar priorități, apar secvențe, apar alocări de resurse. Și, foarte important, apar ipoteze. Pentru că orice plan, oricât de bine făcut, se bazează pe o ipoteză despre cum reacționează piața.
Când lucrez cu un business, planul este momentul în care punem întrebări de tipul: ce trebuie să existe înainte să pornim reclamele, ce conținut trebuie să fie public înainte să cerem un lead, ce pagini trebuie să fie clare înainte să trimitem trafic, ce urmăresc oamenii după ce cumpără.
Planul ca instrument de coordonare, nu ca document frumos
În practică, planul nu trebuie să fie o operă de artă. Trebuie să fie un instrument de coordonare.
Dacă ești singur, planul te ajută să nu te pierzi în detalii și să nu sari de la o idee la alta. Dacă ai echipă, planul te ajută să nu lucrați fiecare în direcții diferite, fără să vă dați seama.
Am văzut planuri care arată impecabil într-un spreadsheet și nu produc nimic. Pentru că sunt făcute ca să impresioneze, nu ca să ghideze. Un plan bun are loc pentru ajustări, nu se supără când realitatea nu se potrivește cu ce am scris noi luni dimineață.
În marketing, planul trebuie să includă și ritmul evaluării. Nu poți să spui doar ce faci, trebuie să spui și când te oprești să vezi dacă are sens. Aici apare diferența dintre a munci mult și a progresa.
Diferența dintre plan și calendar
Calendarul este o parte din plan, nu planul în sine.
Calendarul îți spune când publici. Planul îți spune de ce publici, cum se leagă conținutul de obiectiv, ce rol are în traseul clientului, cum măsori dacă funcționează.
Dacă ai doar calendar, riști să intri în rutina care te liniștește psihologic, dar nu îți mișcă business-ul. Postezi de dragul de a posta. Faci campanii de dragul de a spune că ai făcut.
Planul e cel care pune ordine. Îți spune când e momentul pentru un mesaj de poziționare, când e momentul pentru un studiu de caz, când e momentul pentru o ofertă, când e momentul să te oprești și să repari fundația.
Execuția: munca propriu zisă și disciplina micilor detalii
Execuția este partea pe care o simți în oase. Acolo sunt orele, acolo sunt texte rescrise, bannere refăcute, pagini ajustate, email-uri trimise, urmărit cifrele, discutat cu echipa, răspuns la comentarii.
Execuția e și partea în care se vede diferența dintre intenție și realitate. Poți să ai o strategie solidă și un plan corect, dar dacă execuția e superficială, rezultatele vor fi slabe.
Aici e un adevăr pe care îl spun uneori cu jumătate de zâmbet: marketingul digital e plin de idei bune care mor din cauza unei execuții grăbite.
De ce execuția poate strica o strategie corectă
Execuția nu înseamnă să bifezi. Înseamnă să faci lucrurile la un standard care merită atenția oamenilor.
Dacă strategia ta este să construiești încredere, dar execuția ta înseamnă articole superficiale, pagini neclare, promisiuni vagi și un tone of voice schimbat de la o săptămână la alta, oamenii simt. Nu analizează conștient fiecare detaliu, dar simt că nu e ceva solid.
Dacă strategia ta este să convertești trafic din căutări, dar execuția înseamnă pagini lente, titluri confuze și formulare care cer prea multe informații, conversia scade. Nu pentru că strategia e greșită, ci pentru că detaliile mici au consecințe mari.
Execuția mai are o componentă, una ignorată des: consistența. Nu poți să execuți bine o săptămână și apoi să dispari trei. Încrederea se construiește și din ritm.
Ce se întâmplă când le amesteci
Acum vine partea practică, cea în care te poți recunoaște, pentru că am văzut aceleași scenarii de zeci de ori.
Când spui strategie, dar ai de fapt o listă de activități
Uneori cineva îmi spune: strategia noastră e să postăm zilnic, să facem reclame și să creștem comunitatea. Aici sună bine, dar nu e strategie.
Este o descriere a unor acțiuni, fără un motiv clar și fără o alegere. În spate nu apare pentru cine facem asta, ce promisiune centrală ducem mai departe, care e poziționarea, ce înseamnă succes în cifre, ce sacrificăm ca să putem face acel lucru bine.
Când ai doar activități, apar două riscuri. Primul este să te împrăștii. Al doilea este să măsori greșit. Ajungi să te uiți la like-uri și impresii, pentru că alea sunt cele mai la îndemână, chiar dacă business-ul tău are nevoie de altceva.
Când ai plan impecabil, dar nu ai o strategie care să îl țină în picioare
Alt scenariu este planul detaliat până la obsesie, cu luni întregi de conținut, cu campanii programate, cu bugete împărțite. Și, cu toate astea, rezultatele sunt mediocre.
De ce? Pentru că planul execută o direcție care nu a fost aleasă cu adevărat. De exemplu, conținut mult despre subiecte populare, dar care nu au legătură cu ce vinzi. Sau campanii care duc trafic pe o ofertă care nu e clară. Sau un funnel care cere decizie rapidă pentru un produs care are nevoie de încredere.
Planul poate fi o mașinărie perfectă care merge în direcția greșită. Aici e dureros, pentru că oamenii muncesc mult și au impresia că fac tot ce trebuie.
Când execuți mult, dar fără bucla de feedback
Mai există și varianta în care execuția devine un fel de alergare pe bandă. Postezi, rulezi ads, trimiți newslettere, schimbi vizualuri, dar nu te oprești să înțelegi ce se întâmplă.
Aici apare pericolul de a confunda mișcarea cu progresul. Și nu e doar o problemă de analiză, e o problemă de energie. Dacă nu ai o buclă de feedback, te epuizezi.
Bucla de feedback, spus simplu, e momentul în care te uiți la date, dar și la context. Te uiți nu doar la ce s-a întâmplat, ci și la de ce s-a întâmplat. Un creativ care a mers bine nu e mereu semnul că ai găsit aur, uneori e semnul că ai prins un mic val. Și invers, o campanie slabă nu e mereu un eșec, uneori e semnul că mesajul e bun, dar pagina nu ține pasul.
Un cadru simplu ca să le ții separate
Când vreau să ajut pe cineva să iasă din confuzie, nu încep cu tool-uri, nu încep cu tactici. Încep cu întrebări.
Strategia se clarifică atunci când răspunzi sincer la câteva întrebări grele, dar sănătoase. Ce problemă reală rezolvi și pentru cine. Ce te face credibil pentru acel public. Ce promisiune poți susține, fără să exagerezi, fără să intri în zona de hype. Ce canal merită prioritate, având în vedere resursele și contextul. Ce înseamnă succes pentru tine, în termeni care țin de business, nu doar de vizibilitate.
Planul devine clar atunci când transformi aceste răspunsuri în pași. Când stabilești ce trebuie construit, ce trebuie testat, ce trebuie măsurat, ce trebuie repetat. Planul aduce ordine și ritm. Îți spune ce faci acum și ce lași pentru mai târziu.
Execuția devine sănătoasă atunci când ai standarde și rutine. Când ai un mod de lucru care nu depinde doar de inspirație. Când te uiți la rezultate la intervale clare și ajustezi fără dramă. Marketingul bun nu e un spectacol cu artificii, e mai degrabă o meserie.
Dacă te gândești la asta ca la o călătorie, strategia e destinația și ruta principală. Planul e itinerariul, cu opriri și resurse. Execuția e condusul efectiv, cu atenție la drum, la vreme, la semnele care apar pe parcurs.
Strategia, planul și execuția în aceeași propoziție, dar nu în același sertar
Mi se întâmplă des să explic diferența folosind o imagine simplă, pentru că, sincer, creierul nostru lucrează mai bine cu imagini decât cu definiții.
Strategia este decizia mare, de direcție. Planul este modul în care traduci direcția în pași care pot fi urmați. Execuția este munca efectivă care face ca pașii ăia să se întâmple, la standardul potrivit.
Dacă le amesteci, îți sabotezi singur progresul. Dacă le separi, îți crești șansele să înțelegi unde se rupe lanțul.
Strategia nu este obiectivul și nici nu este canalul
Aici apare una dintre confuziile cele mai comune. Obiectivul este rezultatul pe care îl vrei. Strategia este ideea care te duce acolo. Canalul este doar un mediu.
Dacă obiectivul tău este să crești vânzările, asta nu spune nimic despre strategia ta. Poți să crești vânzările prin clienți noi sau prin clienți care revin. Poți să crești vânzările crescând prețul, crescând conversia, crescând valoarea coșului. Poți să crești vânzările prin parteneriate, prin recomandări, prin căutări cu intenție mare. Fiecare variantă cere altă gândire.
La fel, dacă spui strategia noastră e Instagram, de fapt ai numit un canal. Instagram poate fi un canal bun sau prost, dar el nu e strategia. Strategia este motivul pentru care Instagram are sens pentru tine, rolul pe care îl joacă, ce fel de mesaj duci acolo și ce accepți să pierzi alegând să investești în el.
Un exemplu simplu. Două business-uri pot fi pe același canal și să aibă strategii complet diferite. Unul folosește canalul ca să educe, să câștige încredere și să reducă riscul perceput. Altul îl folosește ca să ruleze promoții rapide și să captureze impulsul de cumpărare. Dacă ai aceeași execuție pentru ambele, una va arăta artificial, iar cealaltă va părea lentă și plictisitoare.
Strategia bună are un miez, un unghi și o promisiune
În marketing, strategia devine mai ușor de înțeles când o legi de promisiunea centrală. Nu promisiune în sensul de slogan, ci promisiune în sensul de ce își spune omul despre tine după ce te-a întâlnit de câteva ori.
Când promisiunea este clară, se ordonează singure multe lucruri. Conținutul devine mai coerent, reclamele devin mai simple, landing page-urile nu mai încearcă să fie pentru toată lumea.
Când promisiunea e neclară, începi să compensezi cu volum. Mai multe postări, mai multe formate, mai multe campanii. E ca atunci când vorbești cu cineva și simți că nu te-a înțeles, iar tu ridici vocea în loc să schimbi cuvintele.
Miezul strategiei nu se inventează din nimic. Se construiește la intersecția dintre ce ai tu, ce caută piața și ce poți susține pe termen mai lung. De asta insist mereu pe realism. Nu e sexy, dar e eficient.
Planul este o poveste logică, nu o colecție de task-uri
Un plan bun seamănă cu un scenariu. Îți spune ce se întâmplă înainte și de ce. Îți spune ce nu are sens să pornești până nu ai rezolvat altceva.
Dacă strategia ta este să câștigi prin educație și încredere, planul va porni cu fundația, nu cu promoții. Va porni cu claritatea ofertei, cu pagini care explică, cu câteva piese de conținut care rezolvă confuzii reale. Abia după aceea are sens să amplifici cu ads.
Dacă strategia ta este să capturezi cerere existentă, planul va porni cu căutări, cu pagini optimizate, cu feed-uri bine puse la punct, cu tracking corect. Nu are sens să investești masiv în awareness dacă oamenii deja caută, iar tu pierzi conversia pe pagina de produs.
Planul nu trebuie să fie un roman. Dar trebuie să aibă logică și să aibă un ritm de verificare. În marketing, înveți repede că planurile fără ritm devin amintiri frumoase.
Execuția este un sistem, nu doar talent și energie
Execuția se vede în primele trei secunde. Știu că sună dur, dar oamenii decid repede dacă merită să îți acorde atenție.
Execuția bună vine, de obicei, dintr-un sistem. Dintr-un mod de lucru care se repetă și se îmbunătățește. Din standarde. Din mici ritualuri care par plictisitoare, dar salvează bani.
Un exemplu: dacă echipa ta publică conținut, e nevoie de un mod clar de a verifica mesajul, de a verifica consistența vizuală, de a verifica dacă se înțelege ideea, de a verifica dacă există un next step pentru cititor. Nu trebuie să formalizezi asta până devine birocratic, dar trebuie să existe o minimă disciplină.
Altfel, execuția ajunge să fie o loterie. Uneori iese bine, alteori nu, și nu știi de ce.
Exemple aplicate, din teren
Teoria e utilă, dar știu că ajută mai mult când o vezi în situații concrete. Așa că o să îți dau câteva exemple tipice, inspirate din proiecte reale, fără să intru în detalii care țin de confidențialitate.
Lansarea unui magazin online mic
Să zicem că ai un magazin online la început, cu un buget limitat. Ai o categorie de produse care există deja pe piață și nu ești singurul care vinde.
Greșeala frecventă este să sari direct la execuție. Pui produse, pornești reclame, postezi pe social, speri că vin comenzile. Uneori vin, dar de obicei vin scump.
Strategia, în cazul ăsta, ar trebui să înceapă cu o alegere realistă. Nu poți concura cu marketplace-uri pe preț și nici cu branduri mari pe notorietate, nu din prima. Atunci strategia poate fi să câștigi printr-un unghi clar, poate prin selecție, poate prin un anumit tip de client, poate prin expertiză și conținut, poate printr-o ofertă de început care reduce fricțiunea.
Planul vine după ce alegi unghiul. Construiești pagina de categorie astfel încât să explice diferența. Creezi câteva pagini de produs care sunt exemple de standard, cu descrieri clare și imagini bune. Gândești un set de campanii care nu aruncă trafic la întâmplare, ci pornește cu căutări cu intenție mare, apoi testează audiențe reci, apoi retargetare. Planul include și partea de post cumpărare, pentru că un magazin mic câștigă mult din repetare și recomandări.
Execuția este locul în care se pierde tot. Dacă paginile sunt făcute pe fugă, dacă tracking-ul nu e corect, dacă reclamele sunt copy paste, dacă răspunsul la întrebările clienților întârzie, strategia nu mai contează. Oamenii ajung, se uită și pleacă. Și apoi spui că nu merge marketingul.
Un business local care vrea clienți din apropiere
Un business local, să zicem un cabinet sau un salon, are o altă realitate. Nu are nevoie de milioane de vizualizări. Are nevoie de oameni dintr-o zonă clară, care au o problemă și sunt gata să ia o decizie.
Strategia, aici, este adesea despre încredere și disponibilitate. Oamenii caută pe Google, întreabă pe grupuri locale, se uită la recenzii, vor să simtă că nu riscă. Strategia poate fi să devii prima opțiune în mintea celor care caută, nu prin volum, ci prin claritate. Să arăți ce faci, cum lucrezi, ce rezultate ai, cât de ușor e să programezi.
Planul ar include optimizarea prezenței locale, conținut care răspunde la întrebări reale, gestionarea recenziilor, pagini simple pentru servicii, campanii de căutare cu bugete controlate, eventual campanii de remarketing. Planul include și un mod de a urmări apelurile, formularele, programările. Fără asta, te uiți la click-uri și rămâi cu întrebarea mare: bun, dar câți au venit.
Execuția este despre consistență și promptitudine. Dacă răspunzi greu, dacă programarea e complicată, dacă mesajele sunt vagi, oamenii aleg pe altcineva. Și nu pentru că ai o strategie proastă, ci pentru că experiența e mai importantă decât sloganul.
Un brand personal care vrea lead-uri B2B
Aici intrăm într-o zonă care îmi e foarte familiară. Un brand personal care vinde consultanță sau servicii B2B are o provocare specială: oamenii nu cumpără impulsiv. Te urmăresc, te testează, îți citesc articolele, îți ascultă ideile, te compară cu alții.
Strategia, pentru un astfel de brand, nu ar trebui să fie despre a fi peste tot. Ar trebui să fie despre a fi clar și consecvent în câteva idei care contează. Despre a deveni recognoscibil pentru un mod de a explica, pentru o perspectivă. Dacă astăzi ești expert în ads, mâine în leadership, poimâine în crypto, ai pierdut.
Planul, aici, înseamnă să construiești un ecosistem. Conținut care educă, pagini care explică serviciile, studii de caz care arată cum gândești, un lead magnet care chiar ajută, un sistem de follow up care nu se simte ca spam. Planul include și momentele în care faci ofertă, pentru că nu poți doar să educi și să speri că cineva te va suna din senin.
Execuția înseamnă să scrii bine, să fii atent la detalii, să nu promiți miracole, să răspunzi oamenilor, să fii constant. Execuția înseamnă și să îți alegi ritmul pe care îl poți susține. Mai bine un articol bun pe săptămână, decât trei superficiale. Nu e o regulă universală, e doar o observație din teren.
De ce contează diferența, mai ales când bugetele sunt limitate
În vremuri cu bugete mari, poți să îți permiți greșeli. În vremuri cu bugete strânse, fiecare confuzie te costă.
Dacă tratezi tactici drept strategie, vei schimba mereu canalul, fără să schimbi direcția. Te vei plictisi repede. Vei spune că ai încercat Facebook, ai încercat Google, ai încercat TikTok. Dar de fapt ai încercat execuții rapide, fără o alegere clară.
Dacă tratezi planul drept execuție, vei sta mult în organizare și vei amâna lansarea. Vei avea un plan impecabil și zero date din piață. E și asta o formă de procrastinare mascată, o știu, pentru că sună responsabil.
Dacă tratezi execuția drept plan, vei munci haotic. Vei face lucruri după cum îți vine. Și, la un moment dat, vei spune că ești ocupat, dar nu știi cu ce ai rămas după o lună.
Diferența contează pentru că te ajută să aloci energie unde trebuie. Strategia te protejează de dispersie. Planul te protejează de improvizație permanentă. Execuția te protejează de teorie fără rezultate.
Cum verifici dacă ești pe drumul bun, fără să te păcălești
Când lucrezi în marketing, îți dai seama repede că mintea are un talent special de a se autoînșela. Dacă ai muncit mult, ai tendința să crezi că ai și progresat. Dacă ai avut o săptămână bună, ai tendința să crezi că ai găsit formula. Dacă ai avut o săptămână proastă, ai tendința să crezi că totul e greșit.
De asta îmi place să privesc verificarea ca pe o conversație calmă cu realitatea, nu ca pe un tribunal. Și conversația asta se face pe cele trei niveluri.
Încep cu strategia. Îmi pun întrebarea dacă direcția pe care am ales-o încă are sens pentru piața pe care o văd azi. Dacă publicul pe care l-am ales chiar există și reacționează. Dacă promisiunea pe care o fac este credibilă, nu doar frumoasă. Dacă, în goana după rezultate, nu am început să mă îndepărtez de ceea ce ne diferențiază.
Apoi mă uit la plan. Mă întreb dacă pașii pe care i-am pus pe hârtie sunt în ordinea potrivită. Dacă nu cumva am început să accelerăm înainte să avem fundația. Dacă nu cumva am rămas blocați în pregătire și am amânat testarea. Dacă oamenii din echipă știu ce urmează și de ce, sau dacă fiecare trage în altă direcție.
Abia după aceea intru în execuție. Aici verific standardul, nu doar volumul. Mă uit la pagini, la reclame, la email-uri, la modul în care răspundem oamenilor. Mă uit la consistență. Și mă uit la detaliile care, culmea, sunt exact cele pe care nu le vede nimeni când totul merge bine, dar care sar în ochi când ceva scârțâie.
Dacă îți faci obiceiul să treci prin aceste trei niveluri la intervale regulate, nu te mai arunci de la o tactică la alta. Îți construiești o liniște, una din aia practică, nu filosofică. Știi ce ai de ajustat și unde.
Mai e ceva. Uneori, cele mai bune semne nu sunt în dashboard, ci în conversațiile cu oamenii. Dacă începi să primești întrebări mai bune, mai specifice, dacă lumea îți cere clarificări, dacă cineva spune am citit și am înțeles, atunci e posibil să ai o strategie sănătoasă și o execuție care transmite.
Concluzia calmă, orientată spre reflecție
Strategia, planul și execuția sunt ca trei niveluri ale aceleiași munci. Fiecare are rolul lui, fiecare cere un alt tip de gândire.
Strategia este despre alegeri și poziționare. Planul este despre ordine și secvență. Execuția este despre standard, consistență și atenție la detalii.
Dacă le ții separate, începi să vezi mai clar de ce unele eforturi nu produc rezultate. Uneori nu e nevoie de încă o campanie, ci de o alegere mai bună. Alteori nu e nevoie de încă o ședință de strategie, ci de o execuție mai atentă. Și, uneori, nu e nevoie de mai multă muncă, ci de un plan care să te ajute să nu muncești în gol.
Îmi place să privesc marketingul ca pe o combinație între logică și răbdare. Logica vine din strategie și plan. Răbdarea vine din execuție. Când le ai pe toate trei, începi să construiești ceva care se simte stabil, și pentru tine, și pentru piață.
Articol scris de Ovidiu Selejan (MBA), strateg și consultant în marketing digital, cu peste 10 ani de experiență. Este fondator BlogDigital.ro, blog de marketing activ de peste 6 ani, și co-fondator al agenției Relevo Digital.
