O pompă de suprafață poate funcționa bine doar dacă are apă în corpul pompei și pe traseul de aspirație. Amorsarea este etapa prin care elimini aerul din pompă și pregătești instalația pentru tragerea apei din puț, rezervor, bazin sau altă sursă. Când această etapă este făcută superficial, pompa poate merge în gol, poate pierde presiune, se poate încălzi excesiv și poate ajunge rapid la defecte costisitoare.
Amorsarea corectă contează mai ales la prima pornire, după o perioadă de pauză, după intervenții la instalație sau după golirea accidentală a conductei de aspirație. O pompă bună nu poate compensa o instalație montată greșit, o sorbă defectă sau o conductă care trage aer.
Ce înseamnă amorsarea pompei?
Amorsarea înseamnă umplerea pompei și a traseului de aspirație cu apă, astfel încât rotorul să poată crea presiune și să tragă apă din sursă. Pompele de suprafață nu pornesc corect dacă în corpul lor rămâne aer. Rotorul se învârte, motorul consumă energie, dar apa nu este deplasată cum trebuie.
La sistemele cu hidrofor, amorsarea influențează direct stabilitatea presiunii. Dacă pompa trage aer, presostatul poate comanda porniri dese, vasul de expansiune nu lucrează corect, iar alimentarea cu apă devine instabilă.
Pe Aleroma există mai multe modele din categoria pompe de suprafata, inclusiv pompe hidrofor, pompe multietajate și mini hidrofoare, cu debite și înălțimi de refulare diferite. Alegerea modelului trebuie dublată de montaj corect și de amorsare atentă, deoarece o pompă performantă poate funcționa slab dacă instalația are aer pe aspirație.
Verifică traseul de aspirație înainte de pornire
Traseul de aspirație trebuie verificat înainte să torni apă în pompă. Conducta trebuie să fie etanșă, sorbul trebuie să fie scufundat suficient, iar toate îmbinările trebuie strânse corect. O fisură mică, un filet neetanșat sau o garnitură uzată pot permite intrarea aerului în instalație.
Conducta de aspirație trebuie să aibă diametrul potrivit pentru pompă. O țeavă prea îngustă poate limita debitul, iar o conductă prea lungă, cu multe coturi, poate îngreuna funcționarea. Pompa se montează cât mai aproape de sursa de apă, acolo unde este posibil, pentru a reduce pierderile pe aspirație.
Sorbul cu clapetă de sens are un rol important. El păstrează apa pe conductă după oprirea pompei. Dacă sorbul nu închide bine, apa se întoarce în puț sau în bazin, iar pompa trebuie amorsată din nou la fiecare pornire.
Umple corect corpul pompei cu apă
Majoritatea pompelor de suprafață au un orificiu de amorsare. Prin acesta se introduce apă până când corpul pompei și conducta de aspirație sunt pline. Operațiunea trebuie făcută încet, pentru ca aerul să poată ieși. După umplere, dopul de amorsare se strânge bine, dar fără forțare care poate deteriora filetul sau garnitura.
În unele instalații, apa trebuie completată de mai multe ori, mai ales când conducta de aspirație este lungă. După prima umplere, nivelul poate scădea deoarece apa intră pe traseu și împinge aerul afară. Completează până când nivelul rămâne stabil.
Pompa se pornește doar după ce corpul este plin cu apă. Funcționarea pe uscat poate afecta etanșările, rotorul și alte componente interne. Câteva zeci de secunde pot fi suficiente pentru a produce uzură serioasă la anumite modele.
Deschide un consumator la prima pornire
La prima pornire, este util să lași deschis un robinet pe refulare. Aerul rămas în instalație are astfel o cale de ieșire, iar pompa poate începe să împingă apa mai ușor. Jetul poate fi neregulat la început, cu pauze și bule de aer. După stabilizarea debitului, robinetul poate fi închis treptat.
Dacă pompa nu trage apă după scurt timp, oprește alimentarea și verifică din nou amorsarea. O pompă lăsată să funcționeze mult timp fără apă se poate deteriora. Problema poate fi la sorb, la etanșări, la adâncimea de aspirație sau la poziția pompei față de sursa de apă.
Pentru instalațiile cu hidrofor, urmărește și presiunea indicată de manometru. Presiunea trebuie să crească treptat până la valoarea de oprire setată pe presostat. O creștere lentă sau blocată poate indica aer, pierderi sau debit insuficient din sursă.
Greșeli frecvente la amorsare
Multe probleme apar din pași grăbiți sau din instalații făcute improvizat. Pompa poate fi bună, dar rezultatul să fie slab din cauza unor detalii ignorate.
Cele mai întâlnite greșeli sunt:
- Pornirea pompei goale. Motorul funcționează, dar apa nu circulă, iar componentele interne se pot supraîncălzi.
- Sorb montat greșit. Clapeta nu ține apa pe conductă, iar amorsarea se pierde după fiecare oprire.
- Îmbinări neetanșe. Aerul intră pe aspirație și pompa nu poate crea depresiunea necesară.
- Conductă prea lungă sau prea îngustă. Aspirația devine dificilă, iar debitul scade.
- Lipsa filtrării. Nisipul, mâlul sau impuritățile pot afecta rotorul și clapeta sorbului.
Aceste erori trebuie corectate înainte să schimbi pompa. În multe cazuri, problema nu este echipamentul, ci instalația din jurul lui.
Ce faci dacă pompa se dezamorsează des?
O pompă care se dezamorsează frecvent indică aproape întotdeauna o problemă pe aspirație. Verifică mai întâi sorbul, apoi îmbinările, garniturile, traseul conductei și nivelul apei din puț sau rezervor. Dacă nivelul apei coboară sub sorb, pompa va trage aer.
În cazul puțurilor, nivelul apei poate varia în funcție de sezon și de consum. O pompă montată la limita adâncimii de aspirație poate funcționa acceptabil într-o perioadă și slab în alta. Pentru adâncimi mari, poate fi necesară altă soluție tehnică, cum ar fi o pompă submersibilă.
Un alt semn important este zgomotul. O pompă care trage aer poate produce sunete neregulate, vibrații și variații de presiune. O instalație bine amorsată funcționează mai stabil și are un sunet constant.
Protecția pompei după amorsare
După ce pompa a fost amorsată și funcționează normal, merită să verifici periodic instalația. Filtrele trebuie curățate, sorbul trebuie controlat, iar presiunea din vasul de expansiune trebuie verificată dacă sistemul include hidrofor. O presiune greșită în vas poate duce la porniri dese, chiar dacă pompa este amorsată corect.
Pentru zonele unde alimentarea cu apă poate fi instabilă, protecția la funcționare pe uscat este foarte utilă. Aceasta oprește pompa când nu există suficientă apă și reduce riscul de defectare. În instalațiile folosite des, un controler potrivit poate îmbunătăți siguranța și confortul.
Amorsarea corectă prelungește durata de viață a pompei și reduce problemele de presiune. O instalație etanșă, un sorb bun, o conductă potrivită și o pornire făcută cu răbdare pot face diferența dintre un sistem stabil și unul care cere intervenții repetate.
