Zece principii pentru Guvern: repetati dupa noi

Indemnul din titlu nu-i arogant, ci doar util: prins intre sfaturi si critici contradictorii, intre o criza pe care o credea depasita si un an electoral pe care il credea asemanator cu altii trecuti, Guvernului i se deschid in fata o serie tot mai larga de optiuni gresite, motivate fie de teama, fie de nestiinta. ii va fi util deci sa aiba la indemâna un ghid de principii dupa care sa se conduca in urmatorul an, ghid intocmit de noi pe baza sfaturilor de la oameni de afaceri si analisti. Evident, un astfel de ghid ii vizeaza in egala masura pe politicienii de opozitie.

Prin masurile pe care le-a luat Guvernul, s-au evitat derapaje de genul celor din "tari cu staif in UE, care astazi au mari probleme", spunea in decembrie trecut premierul Emil Boc, intr-una dintre numeroasele sale declaratii despre cât de bine sta România in raport cu diverse alte tari europene, gratie restrictiilor bugetare adoptate de guvernul lui. "Uitati-va in ce greutati majore intra tari precum Irlanda, pentru ca nu au facut ceea ce trebuie si astazi sunt practic in pragul colapsului. Daca noi nu luam aceste masuri, eram o tara cu greutati mult mai mari decât Letonia, Lituania, Portugalia, Spania, Irlanda, Grecia", sustinea premierul.

Aproape toti oamenii de afaceri si analistii chestionati de BUSINESS Magazin mentioneaza, intr-adevar, fixarea unor tinte de disciplina bugetara prin acordul cu FMI si reducerea cheltuielilor in sectorul public (mai putini apreciaza si majorarea TVA) ca masuri pozitive luate de actualul guvern, alaturi de programul Prima Casa, modificarea Codului Muncii si mentinerea nivelului cotei unice de impozitare.

Toti se grabesc sa adauge insa o lista mult mai lunga de masuri considerate neinspirate sau nocive, de la marirea salariilor si a pensiilor inainte de alegeri si pâna la impozitul forfetar, seria prea mare de investitii nefinalizate sau inutile, permiterea cresterii arieratelor si chiar aplicarea in mare graba si nediferentiat a unor masuri (taierea uniforma a salariilor cu 25% in sectorul bugetar, fara criterii de performanta, si majorarea uniforma a TVA, reclamate de pilda ca atare de Sorin Popescu, seful Asociatiei Române a Producatorilor Internationali de Medicamente - ARPIM). si nici nu e vorba doar de actualul guvern, ci de intârzierea cu care statul in general intelege momentul si ciclurile economice. "De investitii era nevoie din prima zi de când România a intrat in criza", afirma economistul Florin Citu. "Relaxarea fiscala ar fi trebuit sa vina la inceputul crizei, pentru a stimula economia si a sprijini IMM-urile foarte fragile si puternic indatorate. Acum nu inseamna altceva decât a face dusuri scotiene cu un bolnav cardiac", considera Adrian Crivii, directorul general al companiei de evaluare Darian.

Pentru urmatorul an, situatia se prezinta si mai dificila decât pâna acum, iar capcanele pândesc la tot pasul atât economia, cât si pe cei care trebuie sa construiasca politicile economice. Pe de o parte, mutarea crizei financiare in Europa si perspectiva unei perioade delicate pentru bancile straine care au investitii in România si pentru economiile zonei euro ne pericliteaza direct sansele de relansare; pe de alta parte, tara intra intr-un an electoral cu o economie nerefacuta dupa criza si sustinuta de motoare aflate majoritar in afara controlului sau (industria depinde de investitorii straini, exporturile depind de cererea din zona euro, agricultura depinde de starea vremii).

restul articolului pe www.businessmagazin.ro