Vom aplica teste de integritate tuturor funcţionarilor M.A.I.

Interviu cu şeful Direcţiei Generale Anticorupţie, chestor de poliţie dr. JĂNICĂ ARION-ŢIGĂNAŞU

Domnule director, au trecut câţiva ani de la înfiinţarea D.G.A. Pe ce treaptă a evoluţiei se află structura pe care o conduceţi?

În 2005, urmare a unui proiect european, Ministerul de Interne, cum se numea atunci, împreună cu parteneri britanici şi spanioli, a pus bazele acestei structuri, care a fost gândită şi realizată cu scopul de a preveni, în primul rând, şi combate corupţia în birourile proprii. Direcţia a evoluat, pentru că o structură dacă ai pus-o pe hârtie şi ai scos un act normativ nu înseamnă că de a doua zi şi funcţionează, trebuiesc întocmite o serie de acte normative subsecvente - ordine, norme, instrucţiuni ş.a. Toate s-au făcut în timp, unele au rămas de la început pentru că au fost bine concepute, altele, având în vedere evoluţia instituţiei, s-au transformat. Au fost nenumărate reorganizări, modificări, reaşezări, restructurări ş.a.m.d., astfel s-a ajuns în acest moment la o formă optimă, din perspectiva faptului că D.G.A. funcţionează. Este apreciată, în primul rând prin documentele întocmite de Comisia Europeană, de asemenea şi prin faptul că, fiind o structură dedicată, cu specialişti pe combatere, şi-a format oamenii. Suntem singura instituţie specializată pe prevenirea corupţiei, nu există o alta în instituţiile statului...

Este adevărat că M.A.I. este singurul minister cu o direcţie proprie de prevenire şi combatere a corupţiei?

Combatere fac mai multe instituţii, parchetele, poliţia economică sau investigarea fraudelor. Dar, noi facem activitate de prevenire pe baze ştiinţifice, nu ieşim în stradă şi spunem nu luaţi şpagă. Ne adresăm anumitor segmente din minister, şi nu numai, pentru că dacă subiect activ al infracţiunilor de corupţie sunt funcţionarii M.A.I., subiecte pasive sunt cei de afară, şi atunci trebuie să ne adresăm şi cetăţenilor, pe de o parte pentru ai îndemna să nu corupă funcţionarii publici, pe de altă parte, să-i atenţionăm cu privire la riscurile la care se expun în momentul în care încearcă să-i mituiască pe aceştia. Foarte mulţi cetăţeni, circa 50, au fost puşi sub învinuire pentru dare de mită numai în ultimul caz, „secţia 1 şi 3", întrucât au încercat să-şi rezolve unele probleme oferind mită 100 de lei, 200 de lei, până la 600 de lei...

Totuşi, nu mi-aţi răspuns, de ce doar M.A.I. are „D.G.A."?

Întrebarea a mai fost pusă, există o explicaţie logică şi legică. M.A.I. poate să-şi permită o asemenea structură pentru că este o instituţie de aplicare a legii şi este încadrată, în mare parte, cu jurişti. De asemenea, este un instrument de aplicare a legii, cum sunt şi alte instituţii, dar M.A.I. a avut această iniţiativă de creare a unei asemenea structuri. Trebuie să spun că, dacă în primii ani D.G.A. a funcţionat şi a instrumentat cazuistică numai din interior, pe parcurs, parchetele ne-au solicitat să ne ocupăm şi de cazuri din afara ministerului. Experienţa pozitivă acumulată să fie folosită şi în alte cauze. Noi funcţionând ca o poliţie judiciară trebuie să ne supunem dispoziţiei procurorului, el este cel care dispune ce facem, pentru că noi avem o dublă subordonare: una administrativă
– ministrului Administraţiei şi Internelor, – şi alta profesională – procurorului. Am ajuns ca la această dată peste 50 la sută din activitatea noastră de prevenire, şi mai ales de combatere, să se desfăşoare în afara ministerului. Să răspund, totuşi, la întrebarea: de ce alţii nu au structură specializată? Să luăm un exemplu: cum să-şi creeze structură de combatere Ministerul Educaţiei, pentru că ei au profesori. Au aşa-zisele structuri de prevenire, pentru că prevenirea este o activitate care se poate face şi de către alţi specialişti, nu numai de jurişti. Noi avem la prevenire sociologi, psihologi, oameni cu pregătire în domeniul ştiinţelor sociale şi care ştiu să aprecieze astfel de fenomene. Iniţiative de constituire a unor „D.G.A.-uri" există şi la Finanţe şi la Ministerul Educaţiei, şi la M.Ap.N. Noi relaţionăm cu toate aceste structuri şi este foarte important că toţi au venit să le împărtăşim din experienţa noastră.

Dar, nu există riscul de a lăsa impresia că în M.A.I. nivelul corupţiei este...
...Nu. S-a plecat de la premisa că pentru a putea să aplici corect legea, o instituţie cum este M.A.I. trebuie să-şi facă întâi curăţenie în propria ogradă. Se poate, pe bună dreptate, să se creeze impresia că M.A.I. este cea mai coruptă instituţie, pentru că aici se face combatere intensă. Dacă am lua un alt segment al vieţii sociale, de exemplu sănătatea, am lăsa spitalele fără personal dacă am aplica aceleaşi criterii ca şi funcţionarilor M.A.I. Dar, şi aici se încearcă, cel puţin în teorie, o clarificare a ceea ce înseamnă condiţionarea unui act medical. Una este să spui „îmi fac datoria dacă dai" sau „te operez dacă-mi dai", şi alta este să fii operat, eşti sănătos şi spui domnule doctor ai fost ok.

Domnule director, vorbeaţi de prevenţie. Cum desfăşoară D.G.A. această activitate?
Cum v-am spus, avem o structură care se ocupă numai de prevenire. Anul trecut am străbătut ţara în lung şi în lat, am avut o campanie de prevenire cu Poliţia Rutieră. Ne-am deplasat în fiecare judeţ, am stat de vorbă cu toţi lucrătorii. Conducerea lor profesională le-a cerut să se comporte civilizat, le-a prezentat cum trebuie să intre în dialog cu cetăţenii, cum trebuie să fie fermi, dar decenţi, iar noi le-am expus cazuistica şi ceea ce dorim să evite - implicarea în acte de corupţie. În 2011, au fost 140 de cazuri de funcţionari ai M.A.I. corupţi, în principal de la poliţia naţională şi de la poliţia de frontieră şi chiar un coleg de-al nostru de la D.G.A. Galaţi, care a refuzat circa 10000 de euro. Au fost multe cazuri, mai dau ca exemplu un poliţist de frontieră de la Satu-Mare căruia i s-a oferit 10.000 de euro ca să permită trecerea unui camion cu ţigări, dar a avut tăria să refuze şi să denunţe.

citeste restul interviului accesand  www.revistapentrupatrie.ro