Seful DAE: Propunerea CE privind majorarea finantarii proiectelor ajuta Romania in respectarea tintei de deficit (interviu)

Seful Departamentului pentru Afaceri Europene, Bogdan Manoiu, a acordat un interviu AGERPRES privind absorbtia fondurilor europene de catre Romania. El a explicat cea mai noua propunere de reglementare a Comisiei Europene privind majorarea contributiei Uniunii Europene la proiectele realizate de beneficiarii din sase state membre, printre care si Romania, si s-a referit si la variantele care ar putea fi luate in calcul la nivelul Guvernului pentru crearea viitorului minister privind absorbtia fondurilor comunitare. De asemenea, seful DAE a vorbit si despre deficientele Romaniei in absorbtia fo

AGERPRES: Domnule ministru, Comisia Europeana propune reducerea cofinantarii nationale a proiectelor pe fonduri europene pentru sase state, inclusiv Romania. in ce masura poate ajuta Romania o asemenea reglementare pentru majorarea gradului de absorbtie a fondurilor europene?
Bogdan Manoiu: Comisia Europeana, la 1 august, a adoptat o propunere de modificare a unui intreg pachet de reglementari privind fondurile europene. Initial, s-a facut vorbire de un singur regulament, respectiv Regulamentul 1083 din 2006 privind fondurile structurale, adica Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul de Coeziune si Fondul Social European. Nu. Pachetul de propuneri vizat de Comisie are in vedere sa acopere o plaja mai larga, inclusiv Fondul European pentru Dezvoltare Rurala si Fondul European pentru Pescuit. Cu alte cuvinte, sunt avute in vedere toate fondurile structurale.
Reglementarea pe care o propune Comisia Europeana prevede cresterea contributiei bugetului comunitar la finantarea proiectelor europene, pana la 95%, lasand o marja de contributie nationala de 5%, fata de 15% in prezent. Se acorda statelor membre vizate un beneficiu de 10 puncte procentuale, marja de manevra din bugetul national, un plus pe care il pot folosi in continuare la finantarea proiectelor europene. Ce trebuie retinut din propunerea Comisiei? Pe de-o parte, beneficiarele acestei propuneri - daca va deveni norma europeana - sunt 6 state: din zona non-euro, alaturi de Romania, se afla Letonia si Ungaria, iar in zona euro Grecia, Irlanda si Portugalia.

AGERPRES: De ce a fost inclusa Romania?
Bogdan Manoiu: Pentru ca principala conditie pe care se sprijina aceste propuneri, viitoare reglementari, este aceea ca statele vizate au fost sau sunt in relatii de asistenta financiara din partea Uniunii Europene, in conditiile combaterii crizei economice si financiare. Cu alte cuvinte, exista programe de asistenta financiara si programe de ajustare macroeconomica acceptate de statele vizate, in raport de Comisia Europeana.

AGERPRES: Revenind la cazul Romaniei, masura includerii Romaniei intre aceste state are legatura cu acordul cu Uniunea Europeana...
Bogdan Manoiu: Categoric. Este conditia esentiala pentru a deveni eligibili in acest context. Ce ar trebui stiut de la bun inceput este ca Executivul european este ambitios in privinta noilor reglementari, doreste ca ele sa fie adoptate de Consiliu si Parlamentul European pana la finalul anului 2011, astfel incat sa inceapa sa produca efecte cat mai curand.

AGERPRES: Ce sanse sunt, din punct de vedere politic, sa treaca?
Bogdan Manoiu: Cred ca mari, pentru ca exista deja o conditie favorizanta: statele vizate sunt deja in raporturi de colaborare, de asistenta acordata de Comisia Europeana. Mai mult decat atat, in ceea ce priveste Romania, rezultatele ultimei misiuni sunt imbucuratoare. Cu alte cuvinte, Romania a facut dovada capacitatii sale de a indeplini conditiile din programul de ajustare macroeconomica, iar Comisia vine cu un plus de sprijin, in planul absorbtiei fondurilor europene. Ca impact bugetar, volumul total avut in vedere de Comisie este de 2,88 miliarde de euro, iar Romania, intre cele 6 state membre, ar fi a doua dupa suma preconizata a fi absorbita, cu 714 milioane de euro. Prima este Grecia, cu 879 milioane de euro, apoi Portugalia, cu 629 de milioane de euro, Ungaria, cu 308 milioane de euro, Letonia, 255 de milioane de euro, Irlanda, cu 98 de milioane de euro.

restul interviului poate fi citit accesand www.agerpres.ro