Reabilitarea zonei turistice a manastirii Agapia

Intr-un proiect Phare care ar fi trebuit tratat cu sfintenie (reabilitarea zonei turistice a manastirii Agapia) si-a bagat dracu" coada. Lucrarile din proiect nu au fost realizate nici macar pe jumatate, iar Romania trebuie sa inapoieze fondurile Phare Comunitatii Europene.

Contractul de lucrari pentru dezvoltarea zonei turistice a manastirii Agapia a fost semnat la data de 28 septembrie 2004, lucrarile urmand sa se finalizeze la 28 martie 2006. Beneficiarul proiectului era Consiliul Local Agapia, iar suma totala a proiectului era de aproape 5 milioane de euro. Din care, UE asigura o finantare de 3,2 milioane de euro, restul sumelor provenind de la nivel national. Contractor a fost desemnat Diekat SA, care urma sa se ocupe de o lucrare extreme de complexa: reabilitarea fiecarui monument istoric prin subzidirea fundatiilor, restaurarea tavanelor, podelelor, zidurilor, cablajelor electrice si a cosurilor, reabilitarea strazilor si aleilor satului manastiresc, instalarea conductelor de apa a canalelor de colectare a apei in cazul calamitatilor, stabilizarea pantei si instalarea de puncte de colectare a deseurilor solide, construirea unei cladiri pe post de centru de informatii turistice pentru vizitatori precum si instalarea infrastructurii de apa si canalizare in zona administrativa a Agapiei.

In iulie 2006, adica dupa ce UE amuntase, deja, cu cateva luni termenul de finalizare, situatia in teren era romaneasca. Un "rechizitoriu" dur a fost facut, pentru presa locala din Neamt, Luiza Popescu, reprezentant al Delegatiei UE la Bucuresti un 2006: "A fost un control surpriza la Agapia si am constatat ca nu se misca nimic acolo. Nu se lucra nici la canalizare, nici la statia de epurare. Numai la casute erau vreo 10 muncitori care mai mult stateau decit munceau. Conform contractului de lucru, proiectul trebuia finalizat pe data de 8 iulie. Am prelungit termenul pina pe 31 octombrie, cu speranta ca se va face ceva, insa este putin probabil. Au inceput reabilitarea mai multor casute, insa nu au terminat nici una". Tot Luiza Popescu avea concluzii transante: "Consider ca cei de la Diekat nu pot sa realizeze aceasta lucrare. Sint foarte suparata pentru ca nu ar fi trebuit sa-i acceptam. Acolo este mai multa distrugere decit reabilitare; materialele sint folosite aiurea, iar daca intri intr-o casuta te iei cu miinile de cap. Nu stim ce s-a intimplat pentru ca societatea Diekat a primit banii la timp. Daca au ajuns sau nu la firmele care lucreaza in subantrepriza nu stim, pentru ca nu avem control asupra prestatorilor de servicii. Am constatat, de asemenea, ca inginerul societatii Inocsa mai mult se afla in concediu la Agapia, decit cu treaba. De cite ori am fost acolo, nu l-am gasit niciodata pe santier, iar el ar trebui sa urmareasca lucrarea 24 de ore din 24".

Conform reprezentantului Delegatiei UE un Romania, "angajatorul, respectiv Ministerul Integrarii Europene, ar trebui sa fie tinut la curent cu tot ce se intimpla acolo, insa nici Diekat-ul si nici Inocsa (consultant al lucrarii) nu au reclamat problemele. Vom face un raport la Bruxelles si vom cere un audit pe proiect in executie. Este de preferat sa sistam lucrarile, decit sa fie distruse in continuare casutele".

In cele din urma, lucrarile au fost abandonate si contractele reziliate. Dar, desi la Agapia proiectul nu a fost finalizat iar banii au fost, practic, aruncati pe fereastra, acum au aparut si complicatii juridice: intre Diekat si autoritatile romane exista un litigiu comercial la Curtea Internationala de Arbitraj Comercial de la Paris. Ceea ce nu scuteste Romania sa inapoieze banii Comisiei Europene.

Material realizat de catre Centrul pentru Jurnalism de Investigatie in parteneriat cu Agentia de Monitorizare a Presei.