Proiectul Codului administrativ al Romaniei

Titlul promovat exprima dezideratul sub care se deruleaza de catre Unitatea Centrala pentru Reforma Administratiei Publice din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor un amplu proiect vizand sistematizarea si rationalizarea cadrului legal incident in domeniul administratiei publice – extrem de vast si de diversificat – finalitatea sa esentiala constand in elaborarea proiectului Codului administrativ al Romaniei.

Fara a putea face abstractie de anvergura unui asemenea demers legislativ extrem de ambitios – actul normativ cu cea mai profunda semnificatie dupa Legea fundamentala – cu impact direct asupra puterii executive, cea mai consistenta dintre cele trei puteri ale statului, sub aspectul amplorii activitatii desfasurate si autoritatilor publice implicate in aceasta activitate, derularea intregului proiect are la baza o serie de actiuni menite sa permita simplificarea procedurii de redactare efectiva.

Inaintea unei prezentari succinte a etapelor deja parcurse in derularea proiectului, dar si a celor viitoare, se impune mentionata in acest context, pozitia doctrinei administrative, a cercetarii stiintifice cu privire la necesitatea codificarii administratiei publice.

Astfel, de la o atitudine de rezerva manifestata in perioada interbelica de majoritatea autorilor, datorita diversitatii, dar si dinamicii legislative in materie, perioada postbelica s-a caracterizat printr-o pozitie favorabila ideii de codificare a administratiei, desi practica legiferarii nu s-a atasat acesteia. Un aspect care trebuie relevat este distinctia subliniata de altfel de doctrina dintre codificarea procedurii administrative, dezbatuta cu precadere in perioada postbelica si codificarea administratiei publice, dezbatuta mai ales in perioada interbelica.

In ce priveste eficienta si utilitatea adoptarii unui Cod administrativ, chiar inainte de 1989 se aprecia ca un asemenea act normativ ar contribui la clarificarea regimului juridic administrativ, permitand sistematizarea legislatiei in domeniul administratiei de stat, aprecieri valabile si in prezent, daca inlocuim notiunea de administratie de stat cu notiunea de administratie publica.

Dupa 1990 s-a reluat teza necesitatii codificarii normelor de drept administrativ, pornind de la premisa ca o administratie publica moderna, civilizata, intr-un stat de drept, democratic si social trebuie sa fie o administratie publica transparenta, caracterizata prin norme clare, pe cat posibil unitare, accesibile tuturor.

Mai mult decat atat, cu peste 10 ani in urma, la Sibiu, in cadrul Centrului Teritorial de Formare Continua pentru Administratia publica Locala, cu sprijinul Academiei Functionarilor Publici din Germania, un colectiv de specialisti a elaborat tezele unui proiect al Codului de procedura administrativa, realizand si un anteproiect al Codului administrativ al Romaniei care s-a limitat insa la a reuni actele normative privind institutiile esentiale ale dreptului administrativ. Era vorba despre administratia prezidentiala, Guvernul Romaniei, administratia centrala de specialitate si autoritatile administrative centrale autonome, raspunderea ministeriala, administratia publica locala, serviciile publice administrative, functionarii publici, proprietatea publica si privata a statului si a unitatilor administrativ-teritoriale, contenciosul administrativ si raspunderea contraventionala.

Spre deosebire de perioada interbelica, sub aspectul intentiei de legiferare, vom retine succint ca, programele de guvernare din ultimul deceniu au consemnat toate, intr-o maniera sau alta, necesitatea codificarii legislatiei din domeniul administratiei publice, atat sub aspectul dreptului material, cat si sub aspectul dreptului procesual.

Astfel, si in programul de guvernare 2009-2012, in contextul prezentarii directiilor de actiune, la capitolul consacrat reformei administratiei publice este evocata necesitatea cresterii transparentei si eficientei actelor administrative, procedurile de lucru in administratie urmand sa se imbunatateasca prin completarea/ restructurarea cadrului legislativ existent cu Codul de proceduri administrative si Codul administrativ.

In timp ce proiectul unui Cod de procedura administrativa a constituit un demers legislativ mai usor de realizat, punand accent pe regulile procedurale aplicabile privind adoptarea actelor administrative, proiectul Codului administrativ constituie, fara indoiala, o actiune normativa de mare amploare – singulara la nivelul Statelor membre ale Uniunii Europene si poate de aceea, in mod paradoxal, cu mai multi sorti de izbanda.

Obiectivele codificarii unei materii atat de variate si dinamice – evidentiate de-a lungul vremii de specialistii in domeniu – sunt multiple.

In primul rand, o reglementare-cadru cu privire la administratia publica va determina promovarea unei terminologii unitare pentru aceleasi concepte, notiuni, principii, institutii si structuri administrative, inlaturand riscul interpretarii diferentiate a unei unice realitati juridice.

Totodata, codificarea administratiei publice va permite, pe de-o parte, inlaturarea paralelismelor legislative (regasim norme identice, spre exemplu, in Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si in Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali cu modificarile si completarile ulterioare), iar pe de alta parte, umplerea vidului legislativ inca existent (ca de exemplu, absenta unui regim juridic legal privind darea in administrare a bunurilor proprietate publica a statului sau unitatilor administrativ-teritoriale).

In egala masura, un Cod administrativ ar avea drept principala consecinta o veritabila asanare a sistemului de drept romanesc, prin reducerea semnificativa a cantitatii de acte normative existente, permitand asigurarea claritatii, coerentei, eficientei si eficacitatii legislative in materie.

Legat de fondul reglementarii, codificarea regimului juridic aplicabil administratiei publice sub aspectele sale esentiale va avea drept efect eliminarea contradictiilor, sistematizarea legislatiei in domeniu, conducand spre o mai mare stabilitate a acesteia si, implicit, spre reducerea inflatiei specifice normele dreptului public, in special.

Din perspectiva beneficiarilor, o reglementare de asemenea anvergura ar spori increderea cetatenilor in continuitatea si durabilitatea actului legislativ si ar contribui la unificarea si simplificarea activitatii personalului din administratia publica care s-ar conforma unui unic si amplu text legislativ, ingloband multitudinea de acte normative in vigoare la ora actuala, de la nivelul puterii executive.

In sfarsit – desi exemplificarea ar putea cu certitudine sa continue – Codul administrativ al Romaniei ar favoriza mediul de afaceri, incurajand potentialii investitorii preocupati in permanenta de existenta unui cadru legislativ stabil si coerent.

restul articolului pe http://curieruljudiciar.ro