Phare, calamitat romaneste cu firme abonate la banii publici

Peste 100 de milioane de euro au fost puse la dispozitia Administratiei Nationale Apele Romane (ANAR) de catre Guvern pentru a inlatura efectele inundatiilor care au lovit Romania in 2004 si 2005. Folosind sintagma "situatie de urgenta", Administratia Apele Romane a incredintat lucrarile de refacere a infrastructurii specifice fara licitatii si fara respectarea conditiilor legale. Nu de putine ori, lucrarile au fost incredintate unor societati care nu erau autorizate sa desfasoare interventii la infrastructura de aparare impotriva inundatiilor.

Programul Phare 2005 si-a intors de asemenea fata catre nevoile Romaniei afectate de evenimentele catastrofale care au produs pagube insemnate si chiar victime umane. 17 milioane de euro, fonduri europene nerambursabile si o cofinantare guvernamentala de 5,6 milioane de euro au fost puse la dispozitia comunitatilor locale. Lista contractelor ofera insa aceeasi imagine cu privire la atribuiri: firme cu legaturi politice; „preferati” care nu au putut rata ocazia de a-si baga lopata in bani publici; lucrari inconjurate de scandaluri.

Patru „Monstri sacri”

12 Consilii Judetene si doua Directii ale ANAR sunt beneficiarii programului Phare 2005, „Masuri impotriva dezastrelor provocate de inundatii”. Lucrarile constau in cele mai multe dintre cazuri in refacerea unor tronsoane de drumuri afectate de inundatii, ale unor poduri sau ale lucrarilor hidrologice de protectie. Cele mai mari doua contracte le-au preluat Directia Apelor Siret si Directia Apelor Buzau-Ialomita. Cele doua Directii au cheltuit 9 milioane de euro, castigatoare ale licitatiilor fiind ECPROD SA Targoviste si Constructii Hidrotehnice SA Iasi, respectiv DIMAR SRL si APASCO SA. APASCO SA din Maneciu, Prahova, a fost unul dintre actorii unui scandal de proportii declansat in 2004, cand Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA) a sesizat Parchetul National Anticoruptie ca patru societati specializate in lucrari de gospodarire a apelor erau preferate la atribuirile de lucrari publice.
Toate cele patru societati selectate de Directiile „Apelor Romane” fac parte dintr-o lista scurta de societati care castiga contracte cu ANAR, indiferent de directia care organizeaza procedurile, adevarati „monstri sacri” ai acestui domeniu de activitate alimentat in exclusivitate din fonduri publice. De exemplu, in perioada 2000-2004, APASCO SA a obtinut nu mai putin de 25 de contracte cu ANAR prin metoda „incredintarii directe”.

Pacaleala cu suplimentarea

O alta societate „cu renume” care se regaseste pe lista contractantilor de lucrari cu finantare Phare este Conferic SRL Buzau. Societatea a fost asociata cu fostul presedinte al Consiliului Judetean Buzau, in perioada 2000-2004, Viorel Constantinescu, devenit ulterior parlamentar. Conferic detine 10 la suta din actiunile societatii Milenium III Podgoria Pietroasele SA, iar Viorel Constantinescu a fost si el o perioada insemnata detinator a noua procente din actiunile companiei.
Conferic a fost una dintre societatile care a executat mai multe lucrari cu finantare SAPARD, unele dintre acestea lasandu-se cu scandaluri si acuzatii de proasta executie. Conferic si-a urmat insa evolutia, an de an castigand tot mai multe contracte si marindu-si proportional volumul de activitate si numarul de angajati.
Consiliul Judetean Buzau a angajat Conferic pentru reparatia unui pod in localitatea Puiesti, iar cel de la Prahova a semnat pentru o lucrare asemanatoare, in localitatea Nedelea. Conferic a castigat licitatia organizata de catre Consiliul Judetean Buzau cu cel mai mic pret, 2,5 milioane de lei. Avantajul oferit de pret in cadrul licitatiei a fost anulat insa dupa aceea, societatea solicitand o suplimentare a fondurilor necesare lucrarii, cu 50 la suta din valoarea contractului, pragul maxim permis de legea achizitiilor publice. Suplimentarea a fost suportata din bugetul CJ Buzau.

Asociatul nostru

CJ Galati a avut de asemenea de acordat lucrari de reparatii la mai multe poduri si sectoare de drum din judet. Castigatoare, societatea vedeta a judetului, Vega ’93 SRL. Vedeta, deoarece s-a facut remarcata prin abundenta lucrarilor publice insusite de-a lungul timpului. Afacerile Vega ’93 au fost adesea asociate cu atitudinea prietenoasa cu mediul politic.
Peste 2 milioane de euro incaseaza societatea Style Construct SRL pentru refacerea unui pod de peste Arges, lucrare atribuita de catre CJ Dambovita. Societatea Style Construct este proprietatea lui Ion Duculeci, un mic intreprinzator care a capatat „culoare in obraji” dupa ce s-a asociat cu un important om politic, Mircea Cristian Raicu, presedinte al filialei Ilfov a Partidului Democrat-Liberal (PDL), actual viceprimar al Bucurestiului. Raicu s-a asociat cu Duculeci in februarie 2007 in societatea Agrematco SRL. in aceeasi societate, in 2004 a figurat pentru scurt timp, ca asociat, Alina Socobeanu, fost sef Serviciu Patrimoniu si Administrare Drumuri Judetene in cadrul CJ Ilfov. intre timp, Socobeanu a devenit director in cadrul Primariei Sectorului 3 Bucuresti, in fruntea careia se afla un coleg de partid, Liviu Negoita.
Ferat Construct SRL din Craiova este o alta societate al carei succes la atribuirea lucrarilor publice a fost pus pe seama conexiunilor cu lumea politica. Societatea a depasit cu un an deja termenul de finalizare a unui pod din comuna Jupanesti, din judetul Gorj. CJ Dolj i-a acordat societatii un contract pentru reabilitarea podului de pe Drumul Judetean 606, din localitatea Sarsca. Valoarea contractului este de aproximativ 800.000 de euro, iar lucrarea ar trebui sa fie finalizata pana la inceputul toamnei anului 2009.
Lei romanesti sau euro PHARE, banii destinati lucrarilor publice de amploare par sa aiba un acelasi curs "firesc": spre conturile unor firme care stiu sa intretina o relatie amicala si uneori de afaceri cu oameni politici.

Autor: Doru Cobuz
Bucuresti

investigatie realizata in cadrul programului Transparenta fondurilor europene in Romania