Opt ani in afara legii pentru administratia publica locala

Administratiile locale din judet ignora sistematic un principiu al transparentei decizionale care impiedica implicarea comunitatii in procesul de elaborare a actelor normative. Legea spune ca autoritatile centrale si locale trebuie sa anunte publicului, prin diverse moduri, cu 30 de zile inainte, proiectele de acte normative pe care urmeaza sa le decida. Aceasta obligatie este prevazuta intr-o lege din 2003 si, tot de atunci, este si incalcata de catre autoritatile publice.

In februarie 2003, Monitorul Oficial publica textul Legii nr. 52 privind transparenta decizionala in administratia publica. Unul dintre scopurile declarate ale acestui act normativ este stimularea „participarii active a cetatenilor in procesul de luare a deciziilor administrative si in procesul de elaborare a actelor normative”. Ca si in cazul altor legi referitoare la activitatea administratiilor locale, si Legea transparentei decizionale are parte in nenumarate cazuri de o lectura selectiva din partea celor responsabili sa o aplice.

Articolul 6 al legii prevede, in primul aliniat, ca „in cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea administratiei publice are obligatia sa publice un anunt referitor la aceasta actiune in site-ul propriu, sa-l afiseze la sediul propriu, intr-un spatiu accesibil publicului, si sa-l transmita catre mass-media centrala sau locala, dupa caz. Autoritatea administratiei publice va transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informatii”.

Aliniatul urmator mentioneaza explicit ce trebuie sa contina anuntul administratiei si termenul de transmitere catre public si mass media. „Anuntul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunostinta publicului, in conditiile alin. (1), cu cel putin 30 de zile inainte de supunerea spre analiza, avizare si adoptare de catre autoritatile publice. Anuntul va cuprinde o nota de fundamentare, o expunere de motive sau, dupa caz, un referat de aprobare privind necesitatea adoptarii actului normativ propus, textul complet al proiectului actului respectiv, precum si termenul limita, locul si modalitatea in care cei interesati pot trimite in scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ”.

Transparenta, principiu al bunei guvernari

Directorul Centrului pentru Resurse Juridice (CRJ) din Bucuresti, Georgiana Iorgulescu, expert in programe de integritate publica si buna guvernare, a explicat pentru ZIARUL HUNEDOREANULUI de ce este importanta respectarea Legii transparentei de catre autoritati si care este rolul acestui act normativ in mecanismul decizional. „Principiul care sta la baza legii transparentei decizionale rezida chiar din titlu: folosind bani publici si fiind in slujba comunitatii, administratiile locale trebuie sa aduca la cunostinta cetatenilor orice initiativa de proiect, lasând timp pentru consultari cu acestia. Ca atare, formele finale ale acestor proiecte trebuie sa fie rezultatul unui proces de consultare si nu de impunere. Transparenta si consultarea publica sunt principii ale bunei guvernari”, sustine Iorgulescu.

Anuntarea cu 30 de zile inainte a proiectelor care urmeaza sa fie transmise spre aprobare consilierilor locali si judeteni nu este respectata de catre administratiile locale din judet. Site-urile publice ale institutiilor administrative nu gazduiesc anunturile prevazute de lege si nici mass media nu este informata in termenul de 30 de zile despre proiectele care urmeaza sa fie discutate in forurile legislative locale.

La nivel local, autoritatile administratiei publice obligate sa respecte dispozitiile Legii transparentei sunt: consiliile judetene, consiliile locale, primarii, institutiile si serviciile publice de interes local sau judetean.

Pentru ca articolul 6 din lege este ignorat cu o consecventa demna de o cauza mai buna de mai toate autoritatile amintite mai sus, ZHD a restrâns aria chestionarii celor responsabili sa aplice legea la nivelul Consiliului Judetean Hunedoara si al primarilor celor mai importante municipii din judet.
Intentia cotidianului nostru a fost sa aduca la cunostinta sefilor principalelor administratii locale din judet, persoane publice mandatate de cetateni prin vot sa ii reprezinte, lipsa unei practici administrative, a carei obligativitate este prevazuta in mod riguros de o lege a tarii. Pentru multi alesi locali, de la problematizare, la iritare nu e decât un pas.

In urma discutiilor cu reprezentantii administratiilor locale au aparut trei justificari semnificative referitoare la motivul pentru care articolul in discutie nu provoaca efecte la nivel decizional. Unii primari sau sefi de administratii invoca faptul ca anumite proiecte locale nu pot fi previzionate in intervalul prevazut de lege, dar ca cele de importanta mare sau de interes general sunt puse la dispozitia cetatenilor pentru o dezbatere publica. Alti primari considera ca doar anumite proiecte intra in regimul „celor 30 de zile”, in timp ce pentru altele nu exista aceasta obligatie. Unii edili lasa de inteles ca modul in care isi fac treaba functionarii din subordine responsabili cu aplicarea legii ar lasa de dorit.

Fiecare cu termenul sau

Intrebat daca are cunostinta de faptul ca administratia pe care o conduce nu se conformeaza unor prevederi de interes public ale Legii transparentei si cum comenteaza aceasta situatie, presedintele Consiliului Judetean Hunedoara, Mircea Molot, sustine ca institutia pe care o conduce este transparenta si aduce la cunostinta publicului „cu exactitate si punctualitate” proiectele care urmeaza sa fie dezbatute si votate. seful CJ considera insa ca termenul de 30 de zile nu este realist pentru proiectele care intra in circuitul administrativ. „Noi, in general, nu lucram proiecte de luna asta pentru patru luni de zile. in fiecare luna stim ce putem sa elaboram si asta facem. Nu putem sa ne permitem sa dam cu 30 de zile inainte. Nu stiu daca il termin, nu-l termin, pentru ca depinde de mai multe lucruri care pot aparea”, a declarat Mircea Molot.

„Torpilarea” vinovatilor

Când l-am instiintat pe primarul Devei ca institutia pe care o conduce ignora prevederile unei legi, Mircia Muntean a intrat in discurs “ex abrupto” plasând ziarul nostru pe lânga lege: „Fara doar si poate ZIARUL HUNEDOREANULUI nu cunoaste legea si nici comportamentul actualei conduceri de 16 ani de când e in fruntea Devei”. Desi sustine ca nu stim legea, primarul a gasit totusi niste responsabili pentru situatia sesizata de noi. „Poate ca sunt colegi de-ai mei vinovati, dar in niciun caz primarul. Indiferent cine a gresit din primarie, eu tot spun ca in România nu conduc primarii si sefii de descentralizate, ci partidul functionarilor publici este pe primul loc. Dar nu ma credeti. Domnule, e director economic, atunci sa-si respecte legislatia si sa informeze. Dar nu intereseaza pe presa. Spune: <<Primarul sa-l dea afara!>>. Daca il da afara primarul, a doua zi toata presa se alatura lui si da in primar”.

Mircia Muntean gaseste solutii si explicatii. „Trebuie prins acela din primarie care nu da si torpilat. si spus: <<Golanul ala de director tehnic n-a dat>>. Ei sigur ca vor tergiversa totdeauna. Nu le convine deloc. in primul rând nu stiu cum sa se comporte si nu-i intereseaza, in al doilea rând. Noi am lasat mai moale ca salariile sunt acum cum sunt. Acum fac si ei pe nebunii ca nu au venituri si numai de lucru li se da”, spune primarul Devei.

Cu 30 de zile, dar selectiv

Proiectele de acte normative nu sunt anuntate cu 30 de zile inainte nici la Hunedoara , iar explicatia furnizata de primarul municipiului tine de o interpretare o legii. Ovidiu Hada sustine ca legea nu se poate aplica in toate cazurile si ca in regula „celor 30 de zile” intra doar proiectele de importanta majora.

„Legea nu se refera la proiectele de conduita generala, ci se refera la un proiect. De exemplu, daca municipiul Hunedoara vrea sa faca o strada pietonala si sa inchida circulatia. Acestea sunt de obicei puse si pentru dezbatere. Cred ca aceste proiecte care aveau impact social sau financiar pentru cetateni, acestea au fost respectate”, sustine primarul Hunedoarei. Hada a luat in calcul si varianta unei probleme in sistemul birocratic din subordine. „Din 2003 pâna in 2008, adica peste un mandat, plus inca un mandat la mine, inseamna ca colegii mei de la juridic ori n-au citit legea, ori nu stiu. Nu vreau sa dau vina pe ei, dar nu intra neaparat in atributiunile mele de a face publice aceste acte normative”, spune primarul.

restul articolului pe www.zhd.ro