O finantare europeana a ajuns la Curtea de Arbitraj de la Paris

Unul din cele mai bune exemple de proasta derulare a unui contract de finantare europeana este cel de reabilitare si extindere a sistemelor de canalizare si a retelei de distributie a apei la Cluj. In valoare de 34.085.709 euro, contractul, finantat de UE prin ISPA, a fost semnat de autoritatile romane cu compania franceza SADE - CGTH la 6 octombrie 2003. In prezent, dupa mai multe litigii in instantele din Romania, contractul este disputat la Curtea de Arbitraj de la Paris.

Varza ISPA a la Cluj

Conform autoritatilor romane, compania franceza SADE nu numai ca nu si-a indeplinit obligatiile contractuale, dar a produs si pagube atat orasului Cluj, cat si unor companii locale de utilitati. La finalul lui 2005, dupa doi ani de derulare a contractului si intarzieri si de cateva luni in indeplinirea termenelor contractuale, SADE a cerut Ministerului de Finante din Romania rezilierea contractului. Anterior, chiar primarul Clujului, Emil Boc, sugerase acest lucru, atat sefului Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele, cat si Oficiului de Plati si Contractare Phare (institutie aflata in subordinea Ministerului de Finante). Astfel, in august 2005, municipalitatea clujeana a emis un comunicat de presa in care anunta ca intreprinsese demersuri catre institutiile mentionate. In comunicat, Primaria Cluj arata ca "Primarul Emil Boc a luat aceasta decizie dupa ce a epuizat toate variantele de responsabilizare a acestei firme. Pana in acest moment (august 2005 - n.r.), firma SADE a primit avertismente publice, dar si amenzi contraventionale in valoare de peste 260 milioane de lei vechi (26.000 RON)".

Lucrari de reabilitare si destabilizare urbana

Conform aceluiasi comunicat al edilului clujean, "principalele obiectii la lucrarile executate de firma SADE se refera la: nerespectarea termenelor contractuale; semnalizarea necorespunzatoare a lucrarilor de executie; materialul rezultat din lucrari a fost depozitat pe domeniul public, ceea ce a dus la ingreunarea traficului; refacerea lucrarilor s-a realizat cu materiale de proasta calitate; avarierea a numeroase cabluri electrice (prejudicii de 400.000 EURO, ELECTRICA SA) si a retelelor de apa (prejudicii de 32.000 EURO, RAJAC)". Mai multe discutii au avut loc intre compania franceza si municipalitatea clujeana, conform comunicatului mentionat: "Primarul Emil Boc s-a adresat forurilor abilitate tocmai in vederea responsabilizarii firmei SADE, astfel incat populatia municipiului Cluj-Napoca sa nu mai aiba de suferit de pe urma interventiei acestei firme pe strazile orasului".

SADE cere despagubiri de o treime din contract, Romania doar de un sfert

Dupa rezilierea contractului de lucrari cu compania franceza, OPCP (Oficiul de Plati si Contractare Phare) a cerut Curtii de Apel Bucuresti, la inceputul lui 2006, "constatarea rezolutiunii contractului de lucrari incheiat cu SADE (..) si pretentii financiare solicitate de OPCP in valoare de 7.842.572,16 EURO, plus valoarea care va rezulta din expertiza avand ca obiect evaluarea pagubelor produse de imposibilitatea de predare/primire a lucrarilor". SADE a facut recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie, insa aceasta din urma instanta a decis suspendarea procesului pana la pronuntarea tribunalului arbitral asupra competentei. Este vorba despre Curtea de Arbitraj de la Paris, unde cazul este acum in proceduri de solutionare. De altfel, in februarie 2007, printr-o sentinta civila a Curtii de Apel Bucuresti, fusese respinsa cererea de chemare in judecata (a SADE de catre OPCP) "ca nefiind de competenta instantelor romane". In acest moment, cazul este judecat de Tribunalul Arbitral de pe langa ICC Paris. Unde SADE a formulat propriile pretentii: "SADE a solicitat initial (prin Cererea de Arbitraj) plata a 16.154.164.9 EURO, pretentie ulterior redusa la 10.957.941,01 EURO". Pentru statul roman, numai cheltuielile cu taxa de arbitraj in acest caz (exceptand onorariile avocatilor) se ridica la 330.000 USD.

Material realizat de catre Centrul pentru Jurnalism de Investigatie in parteneriat cu Agentia de Monitorizare a Presei.