De ce nu se bat institutiile pe fonduri europene?

sursa:evz.ro / dezbatere evenimentul zilei din 16 septembrie

Ca stat membru al UE, România beneficiază de fonduri pentru modernizarea administraţiei şi instituţiilor publice, pentru reabilitarea drumurilor, restaurarea monumentelor istorice sau construcţia unor obiective turistice.

Totuşi, în vreme ce mediul privat e gata să devină dator vândut pe la bănci pentru a lua bani europeni, mediul public încă sondează piaţa. O privire scurtă aruncată pe paginile de internet a Autorităţilor de management în domeniul fondurilor europene scoate la iveală că administraţia şi instituţiile publice nu se înghesuie să acceseze fonduri europene.

Drumurile, de la regional la local

Prin programul Operaţional Regional, Axa 2, autorităţile locale pot accesa fonduri europene pentru reabilitarea drumurilor. Potrivit informaţiilor publicate pe inforegio.ro, au fost contractate 73 de proiecte. Dintre acestea, pentru valorificarea potenţialului turistic au fost doar câteva proiecte, cum ar fi cel din Alba, cu o valoare de aproape 28 de milioane de lei. Proiectul presupune reabilitarea infrastructurii de transport din Valea Aiud.

Un alt proiect care ar trebui să faciliteze accesul turiştilor este cel care va permite reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere în staţiunea balneară Amara. Valoarea acestuia este peste 17,6 milioane de lei.

Parteneriatele între administraţiile publice sunt puţine, dacă ne uităm la lista de proiecte: majoritatea se opresc la limita de judeţ. De aceea, colaborări de genul celei dintre autorităţile din Murighiol şi Mahmudia este un exemplu pozitiv.

Numai cinci-s norocoase

De asemenea, autorităţile pot obţine finanţări şi pentru reabilitarea, modernizarea şi dotarea cu echipamente a spitalelor, şcolilor sau a centrelor pentru persoane vârstnice. Până la această dată

, au fost contractate doar 14 proiecte, din care două nu aparţin autorităţilor locale, ci unor ONG-uri.

Chiar dacă şi anul acesta, începutul anului şcolar a prins unităţile de învăţământ într-o stare precară, doar cinci astfel de unităţi au depus accesat fonduri europene. Un exemplu pozitiv îl dau cei din Comuna Gălăneşti, care au elaborate un proiect pentru reabilitarea şi extinderea şcolii cu clasele I-IV din satul Gălăneşti, în valoare de 2,29 milioane de lei.

Internetul, la un click prea departe

Într-o lume guvernată de calculator

şi de internet, doar 14 autorităţi şi instituţii publice au contractat fonduri europene în cadrul Programului Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” (POS -CCE), care susţine implementarea de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar.

Unităţile de învăţământ pot obţine finanţări pentru implementarea de aplicaţii de E-Educaţie şi asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar. Potrivit listei publicate pe pagina de internet a Organismului Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale (OIPSI), Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia şi Universitatea Lucian Blaga din Sibiu au contractat proiecte în valoare de 5,2 milioane lei fiecare.

În ceea ce priveşte istrumentele structurale destinate susţinerii implementării de soluţii de e-sănătate şi asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar (proiecte la nivel central), Ministerul Sănătăţii a contractat un proiect în valoare de 71 de milioane de lei pentru implementarea sistemului naţional de prescripţie electronică.

Lipsa informaţiilor goleşte buzunarele

De ce nu se înghesuie autorităţile şi instituţiile publice să acceseze fonduri europene? Răspunsurile sunt variate şi complexe, întrucât, spun specialiştii în domeniu, avem de a face cu un mix de probleme.

O primă piedică este reprezentată de nivelul redus de informaţii care ajung la cei care lucrează în cadrul acestor instituţii. Emanuel Răuţă, directorul de programe pentru administraţie publică din cadrul GEA Consulting, consideră că autorităţile de management ar trebui să deruleze campanii de informare mult mai ample la nivel local.

“Dacă mergi în şcoli şi Primării şi le explicit oamenilor care lucrează acolo ce tip de fonduri pot accesa, ce condiţii trebuie să îndeplinească pentru aceasta, atunci numărul proiectelor pregătite şi contractate ar putea creşte”, punctează Emanuel Răuţă.

Birocraţia creşte costurile

Un alt impediment îl reprezintă documentaţia stufoasă impusă de reglementările UE, ca măsură de precauţie că banii sunt folosiţi corect. Din această cauză, autorităţile publice se confruntă cu probleme în elaborarea proiectelor.

“Autorităţile locale au o capacitate administrativă mai mică, deci şi capacitatea lor de a accesa fonduri europene e slabă. Pe de o parte, nu au acces la surse de finanţare pentru a angaja consultanţi, iar pe de altă parte există o serie de probleme nelămurite din punct de vedere procedural sau legal, cum ar fi modalitatea de rambursare a taxei pe valoarea adăugată sau statutul proprietatii”, a adăugat Emanuel Răuţă.

De exemplu, în anumite localităţi, şcolile fac obiectul unor cereri de retrocedare, în alte cazuri nu există documente corespunzătoare de proprietate. În plus, la nivel local nu există o tradiţie a bugetelor multianuale, mai ales că sursele de finanţare nu sunt sigure. În această situaţie este dificil de previzionat sumele de care ar putea avea nevoie o primărie, de exemplu, pentru refacerea unui azil de bătrâni, şi de a identifica sursa de finanţare cu 2-3 ani înainte de elaborarea efectivă a proiectului.

“Unii sunt bine intenţionaţi, dar nu au banii necesari. Fondurile structurale funcţionează pe principiul rambursării, adică faci proiectul, începi implementarea şi trebuie să acoperi costurile generate de studiul de fezabilitate sau consultanţă din fonduri proprii, pe care administraţiilor locale nu le au”,  consideră Diana Grădinaru, director general al firmei de consultanţă Hermes Finance.

Normele, veşnic în schimbare

Agoston Olti, administrator OTP Consulting România, care aparţine unui grup cu experienţă pe pieţele regionale în accesarea fondurilor europene, este de părere că autorităţile publice au probleme în accesarea fondurilor structurale din cauza deselor modificări aduse Ghidului Solicitantului.

“Problemele majore ale autorităţilor publice din România, în accesarea fondurilor europene, ţin de pregătirea adminsitrativă deficitară, cât şi de faptul că reglementările nu sunt stabile - uneori, chiar şi doar cu câteva zile înainte de depunere, încă se mai schimbă ghidurile”, consideră Agoston Olti.

Pe de altă parte, continuă acesta, “primăriile au înteles mai greu că se află într-o competiţie. Practic, pentru ca urbea pe care o conduc trebuie să atragă investitori pentru a se dezvolta. Pentru aceasta, este nevoie ca administraţiile publice să fie capabile să gestioneze activitatea din localitatea respectivă, de la timpul de procesare al dosarelor şi cererilor depuse de contribuabili, la modernizarea infrastructurii. Cei care înţeleg acest lucru şi accesează fonduri europene vor fi cu un pas înaintea celorlalţi în următoarea perioadă

de programare.

Perseverenţa conduce la succes

Lentoarea cu care se obţin actele necesare depunerii proiectelor, de la studiul de fezabilitate şi până la avizele de mediu, de exemplu, constituie o piedică, deoarece în România acest process durează mai mult decât în statele din regiune. Cu toate acestea, Agoston Olti este încrezător că banii europeni vor contribui la obţinerea unor rezultate spectaculoase, pe termen lung.

“Majoritatea axelor sperăm că se vor deschide anul acesta, dar cea mai mare provocare pentru autorităţi o va reprezenta Axa 1 din POR, unde, chiar dacă pregătirea proiectelor este mai anevoioasă, rezultatele vor fi spectaculoase”, punctează consultantul.