Ancheta din cadrul TFE Romania 2010: Sase ani de asteptare. Proiecte europene amanate de birocratie

Modernizarea a doua zone turistice este amanata de mai bine de sase ani, iar un segment dintr-o sosea de centura a pierdut definitiv cursa pentru obtinerea banilor necesari constructiei. Acestea sunt o parte infima dintre cele aproape o suta de proiecte de mare infrastructura, depuse pe schema de finantatare Phare Coeziune Economica si Sociala 2003, care nu s-au concretizat din cauza sincopelor birocratice.

Pe de o parte, beneficiarii proiectelor, loviti acum de criza, reclama dificultatile birocratice pentru accesarea fondurilor europene, pe de cealalta parte, autoritatile de la nivel central pun accentul pe slaba pregatire a documentatiei. Dupa aceasta etapa, statul a alocat insa sume semnificative pentru adaptarea proiectelor la noile criterii aduse de programele de finantare post-aderare. In acelasi timp, banii cu care ar fi contribuit la cofinantarea investitiilor au ajuns in fonduri de ajutorare a populatiei afectate de calamitati naturale.

Turism blocat in timp

Viata curge incet la Sangeorz-Bai. In orasul-statiune ascuns intre unsprezece munti, la cincizeci de kilometri departare de municipiul resedinta de judet, Bistrita, cei aproape 11.000 de localnici isi duc traiul cu amintirea vremurilor de glorie, dinainte de 1989. Pe atunci, generatii intregi de pensionari veneau sa-si trateze afectiunile in „complexurile sanatoriale”, iar 50.000 de turisti ocupau anual cele doua hoteluri-mamut, Hebe si Somesul.

Dupa mai bine de douazeci de ani, numai optimistii mai estimeaza ca maximum 15.000 de pensionari-pacienti vor contribui la primenirea gradului de ocupare a unitatilor de cazare. Recesiunea, prin reducerea puterii de cumparare si a numarului de cupoane pentru cei varstnici, da un croseu de dreapta unui oras care nu se poate lauda cu alte atuuri economice in afara turismului.

Starea statiunii

In miezul statiunii, la primele ore ale unei dimineti de vara, un sangeorzan intre doua varste transporta agale un echipament agricol cu o caruta, o doamna corpolenta duce in spate o stropitoare de pesticide. Trec nepasatori pe langa o terasa moderna, unde un grup de tineri discuta aprins treburile orasului, dupa ce si-au parcat masinile puternice, unele inregistrate in Vest, pe drumul principal care strabate statiunea.

Este vorba de soseaua Izvoarelor, un drum de zece minute de mers pe jos, care porneste din fata primariei. Calitatea carosabilului lasa de dorit, insa trotuarele au fost acoperite recent cu pavele de ciment. Nici macar atat nu se poate spune despre cea de-a doua strada frecventata de turisti, strada Trandafirilor, cea trece pe langa parcul central so duce spre cele doua hoteluri-mamut.

Elena si Dorin Stancu sunt doi dintre turistii veniti la tratament in Sangeorz. Originari din Sibiu, ei au contribuit cu jumatate din pensie pentru a-si trata afectiunile lor in aceasta statiune balneara. Sunt veniti pentru prima data aici si sunt multumiti de ce-au primit pentru banii lor. „Ne place ca statiune, apele sunt bune, e aer bun, relaxare si liniste”, spune Elena Stancu. Le-ar fi placut sa functioneze si un strand in centrul statiunii, la fel cum altor vecini de hotel le-ar fi placut ca parcul central sa fie mai bine ingrijit, iar bancile sa nu se rupa sub ei. Sunt constienti ca, fara aportul numeric al celor de varsta a treia, statiunea e la ananghie, pentru ca nu se numara printre preferintele celor cu bani. „Mai greu o sa fie daca nu vin pensionari. Cu 800 de lei pensia nu-si pot permite si e pacat”, crede pensionarul sibian.

Mai revoltat este Roman Popovici, un pensionar din Deva, care vine in statiune din anul 1977. „Lasa de dorit multe din partea primariei. Parcul e dezastru, se lucreaza, dar curatenia si bancile sunt de neconceput”, reclama hunedoreanul. „Ma mir ca au pus pavele, anul trecut era un dezastru. Cat de cat s-a mai facut ceva. Proiecte pot sa faca, daca nu sunt bani. Peste tot sunt blocaje politice, depinde cat de gospodar e primarul”, este de parere Popovici.

Nici localnicii nu sunt entuziasmati de cum arata statiunea. „E rea fata de cum era si nu se pune la rand”, spune Ileana Oggau, o sangeorzeanca de 77 de ani. Merge agale, intr-o carja, pe trotuarul de pe strada Izvoarelor si saluta in trecere doamnele care stau la povesti. „Apele astea care au facut bine la atatia oameni acuma sunt in ruina. Toate se distrug, nimeni nu le are baiu’”, povesteste ardeleanca. A auzit de un proiect de reabilitare, dar nu-i da mare sanse de izbanda, in contextul in care era in dezbatere reducerea pensiilor: „Asa e vorba, nu stiu in care an, nu stiu de unde bani, daca s-a ajuns sa se ia de la pensionari”, incheie femeia.

Lipsa de optimism se regaseste si printre tineri. „Din punct de vedere cultural, aici e dezastru, e groaznic”, spune Nica Haruta, de 27 de ani, absolvent de Conservator. „Aici nu e apreciat ce faci, aici sunt numai manele, asa ca am plecat trei ani si am cantat pe terase in Germania. Tot ce as putea face aici e sa fiu profesor de muzica, dar refuz. Cat despre proiectul primariei, speram sa se dezvolte, dar eu vreau sa plec, poate la Bucuresti”, explica tanarul.

Proiect cu vechime

Strazile Izvoarelor si Trandafirilor sunt doua dintre cele noua subrezite de vreme care sunt incluse in programul de reabilitare carosabilului din zona staţiunii balneare Sangeorz Bai. E vorba de alei carosabile si pietonale, parcari si strazile care fac legatura cu principalele obiective turistice. Proiectul „Dezvoltarea infrastructurii de turism balnear pentru sporirea atractivitatii regiunii de Nord-Vest (Turda – Sangeorz Bai) este in prezent abia in faza organizarii de licitatii, dupa ce partile implicate au semnat contractul pentru fonduri europene prin Programul Operational Regional (POR) 2007 - 2013, Axa 5.2.

„Banii pentru rescrierea proiectelor ramase din programul Phare 2003 au fost alocati de Ministerul Integrarii Europene, prin HG 811/2006, asa ca nu am mai platit noi studiul de fezabilitate. A fost depus la ADR NV in decembrie 2008, in ianuarie 2009 a inceput evaluarea, in octombrie 2009 au fost vizitele de teren de incheiere, iar pe 16 aprilie am semnat contractul de finantare la minister si am anuntat licitatiile”, spune Roland Venig - PSD (foto) , primar in Sangeorz-Bai de doua mandate. Este acelasi om care, in 2006, voia sa dea in judecata Ministerul Integrarii Europene pentru recuperarea cel putin a unei parti din cei 150.000 de lei (1,5 miliarde de lei vechi) investiti in studiul de fezabilitate si declara ca a doua venire a lui Iisus e mai sigura decat faptul ca va mai vedea vreun euro din partea Phare.

Proiectul se afla in aceasta etapa la aproape sase ani dupa ce a fost depus pentru finantare prin programul Phare CES 2003, la ADR NV, in septembrie 2004. Investitia de opt milioane de euro a fost blocata in 2006, din cauza disfunctionalitatilor de la nivelul autoritatii centrale. „As fi vrut sa intre la finantare in 2006, pentru ca nu garanteaza nimeni (implementarea lui – n.r.). Cel mai greu pentru mine a fost ca m-am dus in fata electoratului cu hartii”, spune Roland Venig, care nu e convins ca 2010 e anul in care va demara lucrarile, prin prisma eventualelor amanari cauzate de contestarea licitatiilor. „Beneficiul meu nu este fiscal, important e sa modernizam statiunea ca in Vest si apoi sa existe premisele pentru investitii”, explica edilul.

Investitia totala in acest proiect, asa cum reiese din actualul studiu de fezabilitate, se ridica la peste 42 de milioane de lei, din care municipiului Sangeorz Bai ii revin aproape 23 de milioane de lei. Sumele nu includ TVA. Conform documentului oficial, veniturile generate la nivel local (prin taxarea parcarilor, impozitarea agentilor economici din turism si din cresterea investitiilor) in zona Sangeorz Bai se ridica la 1,4 milioane de lei pe an, respectiv peste 74 de milioane de lei pe perioada de amortizare. La Turda, veniturile anuale calculate sunt de de 1,1 milioane de lei pe an, respectiv aproape 60 de milioane de lei pe perioada de amortizare.

Alte primarii, aceleasi tichii

Pe de alta parte, ratarea fondurilor de preaderare l-a obligat pe primar sa schimbe consistent proiectul din 2004. Astfel, componenta de refacere a canalizarii a trebuit sa fie eliminata si inclusa intr-un proiect nou. Astfel, pentru statia de statia de epurare a obtinut un credit guvernamental, cu cofinantare, de 2,85 milioane de euro, iar lucrarile au demarat in noiembrie 2009. „Multumim lui Dumnezeu ca nu sunt in derulare toate proiectele odata. Daca era mai devreme, era ceva. M-a lovit ca programul meu de suflet nu se implementeaza in 2005”, spune edilul, cu referire la schimbarile politice si intarzierile firmei contractate atunci de autoritatile centrale.

De aceeasi parte a baricadei se afla si Tudor Stefanie (PDL), primarul din Turda, co-beneficiar al proiectului de dezvoltare. „Faptul ca a durat asa de mult pana a fost finantat este din cauza procedurilor pe care mereu le-am criticat cat am putut. Daca cineva ar gasi o metodologie mai scurta de aprobare a finantarii, Turda ar arata cu totul altfel. Daca ne prindea criza cu canalizarea realizata, aveam o sansa de turism, de dezvoltare turistica care la ora actuala ne-ar fi adus venituri mari. Criza nu ne prindea nepregatiti, desi avem investitii foarte mari in oras”, este de parere primarul turdean. „Daca nu ar fi fost asa de lunga procedura, putea fi deja realizat. Tot vorbi, de bani, dar vin o data la patru ani. Singura solutie de reactivare a comunitatilor locale este accesul la fondurile europene. Castigam nu numai valoric, ci si din punctul de vedere al imaginii orasului. Este o intarziere, dar sunt optimist ca pana in 2012 voi realiza ce am promis”, a conchis Tudor Stefanie.

Optimismul primarului din Turda nu este impartasit de edilul din Oradea, Ilie Bolojan (PNL). Spre deosebire de Sangeorz-Bai si Turda, proiectul „Decongestionarea traficului rutier in principalii poli economici ai regiunii Nord-vest (centura orasului Oradea – centura orasului Cluj-Napoca)”, depus ca rezerva pe schema Phare 2003 de regiunea Nord – Vest, a ramas in aer. „Proiectul respectiv nu mai este de actualitate. Fiind un proiect de rezerva, a picat. Este vorba de un pasaj rutier pe calea ferata, care a primit finantare din bugetul Ministerului Transporturilor, apoi nu au mai venit banii si e in continuare blocat, din pacate”, a explicat Bolojan.

Reclamatii si penalizari

Acestea sunt doua din cazurile reclamate in 2006 de ADR NV si autoritatile locale, care au transmis un memoriu MIE si Delegatiei Comisiei Europene in care au tras un semnal de alarma ca, din cauza intarzierilor inregistrate de consultantul pe asistenta tehnica al MIE, s-au pierdut 21 milioane de euro, la nivel national, prin anularea finantarii proiectelor de infrastructura care aveau nevoie de licitatie internationala. Conducerea Consiliului de Dezvoltare Regionala au hotarat atunci ca ADR Nord-Vest sa trimita un protest la Guvern, MIE si Delegatia Comisiei Europene.

Potrivit declaratiilor reprezentantilor ADR NV, reiterate in prezent, intregul proces de asistenta tehnica (elaborarea documentatiei in vederea contractarii lucrarilor cu finantare Phare) gestionat de consultantul angajat de MIE, SC Planet S.A. in programul Phare CES si Phare 2004-2006, a inregistrat intarzieri, decalari iar in unele cazuri, chiar nerealizari. MIE a pasat responsabilitatea spre firma consultanta. In acelasi timp, MIE a incurajat autoritatea locala argumentand ca banii cheltuiti pentru realizarea documentatiei aferente proiectului isi pot dovedi eficienta, intrucat orice proiect are nevoie de un Studiu de Fezabilitate, iar incepand cu anul 2007 Romania urma sa beneficieze de fondurile structurale.

Explicatii recente

Contactat recent, Gabriel Friptu, directorul general al Autoritatii de Monitorizare a Proiectului Operational Regional (AMPOR) din cadrul actualului Minister al Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT), spune cp delegaţia CE a respins dosarul de licitaţie pentru proiectul din Sangeorz-Bai in august 2005 atat din cauze care depindeau de calitatea documentelor executate de catre firma Planet SA, cat si de documente care au fost puse la dispoziţie de catre beneficiarul local foarte tarziu. „Deoarece termenul limita pentru contractarea proiectelor finanţate din programul Phare 2003 era 30 noiembrie 2005, refacerea dosarului de licitaţie si contractarea proiectului nu a mai fost posibila pana la acea data.

Consiliul Naţional de Dezvoltare Regionala a respins propunerea MIE de includere a proiectului pentru finanţare din Programul Phare 2004-2006, deoarece numarul aplicaţiilor depuse spre finanţare era foarte mare. Pentru greselile facute in realizarea dosarelor de licitaţie, Firma Planet a fost penalizata cu 485.000 de euro”, a transmis directorul general AMPOR. SC Planet SA nu a raspuns solicitarilor oficiale privind evolutia proiectelor pe care le avea in executie.
La nivel naţional, in programul Phare 2003 au fost incluse 298 de contracte in valoare de aproximativ 184 de milioane euro, din care aproape 111 milioane euro fonduri nerambursabile. Dintre acestea au fost finalizate 183 de proiecte, in valoare totala de 167 milioane euro, din care putin peste 101 milioane euro fonduri nerambursabile.

Unde s-au dus banii ratati

Conform documentelor oficiale, dupa discutii cu Delegatia Comisiei Europene in Romania, sumele reprezentand cofinatarea statului pentru aceste proiecte au fost realocate de Guvern, prin HG 295/2006, pentru refacerea scolilor afectate de inundatii, in cadrul schemei de finantare nerambursabila „Infrastructura regionala si locala / Inundatii” din cadrul programului Phare CES 2003.

Autoritatea contractanta a fost Ministerul Integrarii Europene, iar cea de implementare, Ministerul Educatiei. Aceasta schema de investitii oferea asistenta tehnica si sprijin financiar institutiilor de invatamant din localitatile afectate de inundatiile din perioada aprilie- august 2005.

In ceea ce priveste cuantumul fondurilor relocate, conducerea AMPOR a explicat ca prin programul Phare CES 2003 au fost alocate 13,5 milioane euro din care 8,8 milioane de euro fonduri nerambursabile pentru refacerea a 187 de unitaţi scolare afectate de inundaţii. Perioada de implementare s-a finalizat. Desi contactat oficial pentru detalii referitoare la derularea acestor proiecte, Ministerul Educatiei nu a transmis un raspuns.

Dupa aceasta etapa, Ministerul Dezvoltatii, Lucrarilor Publice si Locuintei (MDLPL) a alocat sume semnificative in cadrul a doua programe de asistenta tehnica destinate autoritaţilor locale pentru pregatirea de proiecte care sa fie depuse pentru finanţare prin POR. Astfel, conform documentelor oficiale, pentru proiectele care nu au mai primit finantare prin Phare 2003 Ministerul Dezvoltarii a initiat HG 811/2006, prin care s-a acordat Asistenta Tehnica proiectelor de investiţii care au fost constituit Lista de rezerva in cadrul programului Phare CES 2003 si programului Phare CES 2004 – 2006 si au fost propuse si aprobate de Consiliul Naţional pentru Dezvoltare Regionala in sedinţa din decembrie 2005.

Conform explicatiilor oficiale, criteriul utilizat pentru atribuirea contractului de furnizare de servicii a fost „oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic”. Dupa trei etape de licitatii, toate cele 88 de proiecte ramase au beneficiat de atribuirea cate unui contract de prestarii de servicii. Pentru aceste contracte, suma alocata prin HG 811/2006 a fost 82 milioane de lei (aproximativ 23 de milioane de euro). „In urma licitaţiilor deschise organizate de MIE/MDLPL/MDRT suma contractata/oferita pentru execuţia documentaţiilor a fost de 60 de milioane de lei (aproximativ 17 milioane de euro), obţinandu-se astfel un procent dedicat proiectarii de numai 3%”, a explicat Gabriel Friptu.

In acelasi sens, s-a adoptat ulterior HG 1424/2007, prin care au fost alocate 110 milioane de lei pentru finanţarea documentaţiilor tehnice in cazul a 221 de proiecte care ar fi urmat sa contribuie la echilibrarea distributiei pe axe prioritare si regiuni de dezvoltare in cadrul POR 2007-2013.


Cine a castigat contractele

Potrivit directorului general AMPOR, firmele care au realizat documentaţia tehnica pe baza contractelor atribuite in urma licitaţiei publice sunt SC Consilier Construct SRL SC Romair Consulting SA, Loius Berger SAS, SC Interdevelopment SRL, ISPE, SC Ove ARUP SA, SC Halcrow SA, SC Proiect Alba SRL. Toate au state vechi in relatia cu autoritatile statului.

Oficialul nu a detaliat numarul de contracte atribuite fiecarei firme sau valoarea acestora. Conform documentelor oficiale postate de unele autoritati locale pe internet, o parte a contractelor incheiate in baza HG 811/2006, printre care si cel de la Sangeorz-Bai, au fost atribuite direct de Ministerul Dezvoltarii prestatorului SC Consilier Construct SRL, una dintre firmele catalogate de o parte a presei centrale drept una din „abonatele la bani publici”. Societatea Consilier Construct, din Bucuresti, infiintata in 1995 si preluata recent de compania finlandeza Poyry, are in palmares numeroase proiecte tehnice si studii de fezabilitate in multe programe publice de anvergura, cu finantari internationale, printre care tronsoane din Autostrada Bucuresti – Constanta, Autostrada Sibiu – Deva, Autostrada Ploiesti – granita Romaniei, reabilitari ale principalelor drumuri nationale si peste douazeci de poduri, construirea unor variante ocolitoare din Cluj, Brasov si Bucuresti Nord.

Printre clientii cu care se mandreste firma Consilier Construct se numara, pe langa importante companii internationale, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Ministerul Integrarii Europene, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania si primariile celor mai mari municipii din tara.

„Nu inţeleg de unde aceasta risipa si incompetenţa cand este vorba de banul public”

Desi alesii locali au beneficiat de o scutire a cheltuielilor cu studiile de fezabilitate si proiectare, iar asta cu costul reincadrarii la nivelul de simplu beneficiar, fara putere de decizie in alegerea proiectantului, au existat reclamatii referitoare la cuantumul ridicat al sumelor destinate proiectarii. In cazul proiectului de la Sangeorz-Bai, statul roman a platit prestatorului de servicii, firmei Consilier Construct, peste 545.000 de lei pentru revizuirea studiului de fezabilitate si elaborarea proiectului tehnic, fata de 150.000 de lei, cat a costat studiul de fezabilitate realizat de autoritatea locala pentru Phare 2003. Primarul nu se declara deranjat de aceasta suma, atata vreme cat nu trebuie alocata din bugetul local.

Pe de alta parte, un proiect din aceeasi categorie si refacut tot de firma Consilier Construct a starnit discutii aprinse in alta zona din tara, potrivit unui proces verbal din septembrie 2007 a unei sedinte a Consiliului Judetean Ialomita. Cuantumul investitiei si valoarea studiilor de fezabilitate pentru „Dezvoltare si modernizare Parc de Afaceri in municipiul Urziceni” au starnit indignarea unor consilieri judeteni, care reclamau: „Nu inţeleg de unde aceasta risipa si aceasta incompetenţa atunci cand este vorba de banul public”!

In replica, presedintele CJ a argumenta ca nu institutia pe care o conduce a evaluat competenta societatii Consilier Construct, ci Ministerul Dezvoltarii. Proiectul a fost votat, cu majoritate de voturi, pe considerentul ca marea parte a banilor vin de la bugetul de stat, iar chiria va fi in cele din urma incasata de autoritatile locale.


Autor: Madalina Prundea

Ancheta realizata in cadrul proiectului Transparenta fondurilor europene in Romania 2010, derulat de ActiveWatch-Agentia de Monitorizare a Presei si finantat de Uniunea Europeana prin programul Facilitatea de Tranzitie 2007/19343.01.11 – Consolidarea sprijinului societatii civile in lupta impotriva coruptiei.

Continutul acestui material nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a Uniunii Europene.

Adresa de sesizari: cfcu.phare@mfinante.ro