Ancheta din cadrul TFE Romania 2010: ISPA Braila, implementare in stil italian

Braila este la un pas de a returna zeci de milioane de euro in cazul in care banii alocati de Uniunea Europeana pentru constructia statiei de epurare nu vor fi folositi pana la sfarsitul anului. Autoritatile locale nu au luat in calcul un program de reducere a efectelor, daca se va ajunge intr-o astfel de situatie, pentru ca inca isi pun sperante in constructori, ca acestia sa cheltuie in 3 luni cam cat ar fi trebuit cheltuit in 2 ani.

“Ramanem datori pe viata comunitatii europene daca vom fi nevoiti sa returnam acesti bani”, spune viceprimarul Stanel Necula atunci cand se gandeste la posibilitatea ca UE sa ceara inapoi toti banii oferiti ca imprumut nerambursabil prin programul ISPA.

Statia de epurare a apelor uzate (SEAU) a municipiului, al carei cost se ridica la aproape 50 de milioane de euro, ar fi trebuit pusa in functiune la sfarsitul anului 2008, insa lucrarea nu a fost finalizata nici pana in prezent. Constructia obiectivului a fost intarziata deoarece castigatorul primei licitatii, “Termomeccanica Ecologia SpA” – Italia, a pus doar un panou in cei patru ani de contract, lucru ce a dus la anularea contractului.

Dupa acesta nereusita, beneficiarul statiei de epurare, respectiv Compania de Utilitati Publice (CUP) "Dunarea" Braila, a fost nevoit sa scoata din nou lucrarea la licitatie, incredintand-o consortiului turco-german "Sistem Yapi – Passavant Roedinger". Lucrarile au inceput in forta in februarie 2009, dar s-au blocat cateva luni mai tarziu din cauza problemelor financiare pe care a inceput sa le aiba firma turceasca, pe fondul crizei economice mondiale.

Potrivit unei raportari din august 2010, de la data inceperii lucrarilor se scursese 68% din timpul prevazut in contract (17 luni din totalul de 25), perioada in care era planificat un progres de 72,90%. Practic, insa, se realizase doar 14,23%. Pentru a se depasi acest moment s-a venit cu ideea de a se schimba liderul in consortiu, noul lider urmand sa fie “Passavant Roedinger", cu toate responsabilitatile si consecintele aferente.

Nemtii vor avea insa o responsabilitate foarte mare sa finalizeze proiectul intr-un timp atat de scurt, fiind necesar sa cheltuie 20 milioane de euro in trei luni, pentru a folosi fondurile ISPA pana la sfarsitul anului. La momentul raportarii, progresul financiar realizat era de 17,86%, inregistrandu-se intarzieri de 66,24%.

Schimbarea liderului in consortiu a fost propusa de autoritatile locale in urma cu jumatate de an, dar pentru ca “Sistem Yapi” a refuzat s-a ajuns in situatia de a se numara acum fiecare zi ramasa din contract. “Proiectul SEAU este intr-o situatie foarte grava din cauza companiei turcesti deoarece, in ultima perioada, partile au fost implicate mai mult in intalniri decat in obtinerea de progres in santier. Necesitatea investitiei este certa, insa istoricul procedurilor a fost unul foarte anevoios. Proiectul a stat in chinurile faceri mult timp, fapt pentru care de aici au aparut si problemele. Am ramas blocati pe termen final de executie 2010, desi un termen nescris in care mai putem lucra cate ceva este si 2011, pentru punerea in functiune si verificari. Concret, suntem in situatia in care vrem sa cheltuim banii europeni in 2010, restul putand sa-i cheltuim in prima parte a anului viitor. Asta ar fi sansa proiectului de la Braila”, a explicat viceprimarul Stanel Necula


In iunie 2010, „Sistem Yapi” a intrat in insolventa, iar o luna mai tarziu societatea a prezentat un plan financiar de preluare a activelor firmei de catre o alta companie. Autoritalile locale spun ca, din cauza falimentului “Sistem Yapi” s-au inregistrat intarzieri de aproximativ noua luni.

La momentul negocierii schimbarii liderului s-au luat in discutie inclusive partenerii de afaceri ai turcilor precum si debitele firmei, ce au fost estimate la 1,7 milioane de dolari. “In opinia noastra, Sistem Yapi ar trebui sa ramana doar cu cei 10 milioane de euro incasati, asocierea ramanand de decor. Dar intrucat proiectarea a fost a lor, trebuie sa fie responsabili. A fost luata in calcul si eventualitatea de a nu se ajunge la o intelegere cu firma turceasca, situatie in care am fi fost pusi in situatia de a relizia contractul, avand ca o alternativa de finantare a constructiei statiei de epurare POS-ul de Mediu”, a precizat Stanel Necula.

Sursa citata a adaugat ca proiectul de la Braila este cel mai intarziat dintre toate statiile de epurare la care “Sistem Yapi” lucreaza in prezent. De exemplu, la Sibiu turcii mai au de realizat 5% din contract, avand de cheltuit 2-3 milioane de euro, in timp ce la Braila mai sunt de cheltuit aproximativ 40 milioane de euro. Din acestia, 20 milioane de euro sunt bani ramasi neutilizati de la UE. Practic, scazand cele 10 milioane euro ce reprezinta echipamentele si automatizarea de la “Passavant Roedinger", mai raman de cheltuit in jur de 10 milioane de euro, ceea ce inseamna aproximativ 4 milioane in fiecare luna. Daca aceste obiective nu vor fi atinse, autoritatile vor trebui sa dea inapoi toti banii alocati atat pentru statia de epurare, cat si pentru celelalte doua obiective aprobate pentru finantare prin programul ISPA (finalizarea canalului colector si extinderea retelei de canalizare) desi acestea au fost finalizate. Autoritatile brailene nici nu vor sa se gandeasca la acest lucru dar spun ca, in eventualitatea in care se va ajunge aici, se vor indrepta, la randul lor, catre cine a intaziat proiectul, pentru a recupera acesti bani.

Dupa lungi tratative purtate intre cele doua firme partenere, pe 26 august 2010 s-a semnat si actul aditional prin care nemtii au trecut in fruntea consortiului, lucru ce le da sperante autoritatilor ca Braila va avea totusi o statie de epurare.

„Conditiile contractuale nu au fost modificate si sunt deja semne ca „Passavant Roedinger" si-a intrat in atributii pentru ca, de cateva zile, au fost reluate lucrarile. In plus, forta de munca a fost suplimentata cu aproape 100 persoane, urmand ca in perioada urmatoare sa mai soseasca inca 300. In paralel se deruleaza negocieri si cu alti constructori, pentru executarea celorlalte obiective adiacente statiei. Am primit asigurari ca incepand cu data de 1 octombrie se vor afla in executie, in paralel, toate obiectivele din contract. Acest lucru ne da speranta ca va fi consumata, pe lucrari real executate, intreaga suma eligibila din Memorandumul de finantare, urmand ca lucrarile ramase de executat si efectuarea probelor tehnologice pentru atingerea parametrilor proiectati sa aiba loc in anul 2011”, a precizat Mihai Chirita, directorul CUP "Dunarea" Braila.

Proiectul constructiei statiei de epurare a dat semne de slabiciune inca de la inceput, dupa ce “Termomeccanica Ecologia SpA” – Italia a castigat licitatia spunand ca poate face lucrarea la un pret foarte mic: 19 milioane de euro, fata de aproape 50 de milioane pentru cat se contruieste acum. Italienii au luat avansul, de 1,9 milioane de euro si, dupa patru ani in care nu au executat niciun fel de lucrari, autoritatile au fost puse in situatia de a cere Oficiului de Plati si Contractare Phare (OPCP) rezilierea contractului.

„Mai bine de un an si jumatate, la fiecare intalnire, ne spuneau sa stam linistiti pentru ca lucreaza la proiectare. Le-am cerut sa ne arate ceva, si cand am vazut ca tot nu vin cu nimic, am propus OPCP rezilierea contractului”, a explicat Mihai Chirita.

“Termomeccanica Ecologia SpA” a initiat apoi procedura de arbitraj, solicitand ca rezilierea contractului sa fie declarata nula. Curtea de Arbitraj a decis ca societatii sa-i fie rambursata contravaloarea lucrarilor efectuate pana la data rezilierii, ce se ridica la 4 milioane de euro, executarea hotararii fiind insa suspendata pana la solutionarea irevocabila a actiunii in amanare.

ISPA – multe tari, multe intarzieri

Romania nu este singura tara care inregistreaza intarzieri in implementarea proiectelor ISPA, ce a fost un instrument de asistenta in vederea pregatirea aderarii la Uniunea Europeana (UE) a tarilor din Europa Centrala si de Est. Obiectivele sale erau sa sprijine tarile candidate in aplicarea standardelor de mediu ale UE, precum si sa extinda si sa conecteze retelele de transport proprii cu cele transeuropene. De asemenea, a reprezentat o etapa de pregatire a candidatilor pentru a intelege politica fondurilor europene dupa aderare, experienta ce a fost un ajutor in implementarea marilor proiecte de infrastructura.

Potrivit unui raport al "Court of Auditors" din Luxembourg, adoptat in decembrie 2008, proiectele aprobate pentru finantare nu au fost implementare conform planului, inregistrandu-se intarzieri semnificative si modificari considerabile in bugete.

ISPA a functionat in perioada 2000 - 2006, majoritatea beneficiarilor devenind membrii UE in mai 2004. La data de 31 decembrie 2007 erau finalizate rapoartele finale ale 279 proiecte de infrastructura, motiv pentru care Curtea de Audit a putut face doar o evaluare preliminara a performantelor si reusitelor proiectelor. Analiza s-a facut pe un esantion de 32 de proiecte aprobate intre anii 2000 - 2003 (16 pe mediu si tot atatea pe transport) din sase tari beneficiare. Dintre acestea, 16 proiecte au fost vizitate la fata locului in Republica Ceha, Polonia, Letonia si Romania. Restul au facut subiectul unei analize de la distanta, proiectele fiind aprobate tot in tarile de mai sus, plus in Ungaria si Bulgaria.

Cele 32 de proiecte luate in discutie urmau sa fie finalizate intre anii 2004 - 2006, conform planificarii initiale. Dintre acestea, la momentul analizei, doar cinci fusesera finalizate pana la data stabilita initial (doua in Republica Ceha si trei in Letonia), alte 24, reprezentand 75% din total, inregistrand intarzieri.

In ceea ce priveste cele 27 de proiecte nefinalizate, in cazul lor data limita a fost prelungita, avand sanse sa fie finalizate daca vor fi derulate conform planificarii. Intarzierile variaza de la 2 la 5 ani in Polonia, de la 4 - 4,5 ani (Bulgaria), 2 - 4,8 ani (Romania), 1,5 ani (Ungaria) si de la 1 la 3 ani in Letonia. In Republica Ceha nu au fost inregistrate intarzieri majore. In domeniul mediului, durata medie programata pentru implementarea proiectelor a fost de 5 ani, in timp ce in transport, de 4,2 ani. Potrivit studiului, intarzierea medie a fost de 2,5 ani in ambele sectoare.

In proiectele analizate, Curtea a gasit mai multe motive pentru ce au dus la intarzieri. In Letonia, de exemplu, intr-un proiect de modernizare a retelelor de apa potabila, de la semnarea memorandumului de finantare si pana la deschiderea procedurii de licitatie au trecut trei ani. In Polonia, intr-un proiect pentru tratarea apelor uzate, constructia a avut o intarziere de aproape un an numai in faza de licitatie.

Analiza reliefeaza ca principalele motive ce duc la nerespectarea termenelor de implementare a proiectelor sunt legate, pe de o parte, de durata procedurilor - birocratie, si, de cealalta parte, de planificare. In 18 din cele 32 de proiecte analizate, bugetele initiale nu au fost respectate. In sase cazuri, costurile au fost marite, in timp ce in restul acestea au scazut. In situatiile in care costurile au crescut si ISPA nu a pus la dispozitie resurse suplimentare, beneficiarii au fost nevoiti sa finantele costurile suplimentare din resurse proprii.

Autor: Oana Popoiu


Ancheta realizata in cadrul proiectului Transparenta fondurilor europene in Romania 2010, derulat de ActiveWatch-Agentia de Monitorizare a Presei si finantat de Uniunea Europeana prin programul Facilitatea de Tranzitie 2007/19343.01.11 – Consolidarea sprijinului societatii civile in lupta impotriva coruptiei.

Continutul acestui material nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a Uniunii Europene.

Adresa de sesizari: cfcu.phare@mfinante.ro