Ancheta din cadrul TFE Romania 2010: Drumul vinului - betie romaneasca de peste noua milioane de euro din bani europeni

Peste 9,5 milioane de euro au fost risipiti de autoritatile romane pe o sosea de nici 40 de kilometri - denumita pompos „Drumul vinului”. Proiectul finantat din Programul Phare 2004-2006 de Coeziune Economica si Sociala ar fi trebuit sa promoveze turismul culinar in judetele Mures si Alba.

Banii au fost dati cu generozitate de Ministerul Dezvoltarii si Turismului, desi peste jumatate erau din fonduri europene si au ajuns in buzunarele unei firme portugheze, specialista a licitatiilor publice din Romania. Pierzatorii? Evident, beneficiarii proiectului: Consiliul Judetean Mures si Consiliul Judetean Alba, care s-au trezit si fara drum la standarde europene si cu banii de cofinantare luati, dar si amenintati ca daca fac scandal li se taie robinetul de la Centru.

Ministerul Dezvoltarii a dat „Drumul vinului” pe mana unor portughezi

Initial, proiectul „Drumul vinului” se dorea o investitie in reabilitarea soselei care face legatura intre celebrele podgorii de la Jidvei si Cetatea de Balta cu cele din zona Tarnavelor. Astfel, s-a luat decizia modernizarii drumurilor judetene 107 si 107 D, dintre Blaj si Tarnaveni, pe o distanta de aproape 40 de kilometri, din care peste 12 km in judetul Mures si alti 27 km in Alba.

Pe hartie, programul era o adevarata mana cereasca pentru autoritatile locale, deoarece, pe langa lucrarile de asfaltare, programul era gandit sa duca la refacerea intregii infrastructuri din zona. Intr-un final, cresterea numarului de turisti ar fi fost semnificativa.
Astfel, in 2006 MDRT a organizat licitatia pentru stabiliarea firmei care urma sa se ocupe de reabilitarea drumului. La licitatie s-au inscris aproximativ 10 firme, criteriul de atribuire fiind pretul cel mai scazut.

In urma analizei ofertelor, castigator a fost desemnat consortiul portughez JV Monte Adriano-Engenharia e Construcao SA-Sociedade de Construcoes Soares da Costa, firma care, de altfel, a mai avut lucrari in Romania de-a lungul timpului.

Valoarea totala a contractului a fost de 9,6 milioane de euro, din care mai mult de jumatate (51.8%), respectiv 4.97 de milioane de euro, erau din bani europeni-prin intermediul Programului Phare 2004-2006 de Coeziune Economica si Sociala al Comisiei Europene. De la bugetul de stat au fost alocati 1.65 milioane de euro (17.1%), iar restul de 2.97 milioane de euro (30,93 % din program) a fost asigurata de beneficiarii locali din resurse proprii, respectiv de Consiliul Judetean Alba care a contribuit cu 2.62 milioane de euro si de
Consiliul Judetean Mures care a venit cu 0,35 de milioane de euro.

Firma portugheza a folosit muncitori necalificati, lucrarile au fost prelungite cu mai bine de un an

Constructorul Soares Da Costa s-a apucat de lucrari in mai 2007 avand la dispozitie, conform Acordului cadru, 18 luni pentru a repara drumul, la care se adauga un an pentru remedierea eventualelor deficiente.

Totusi, portughezii au uitat repede de angajamentele pe care si le-au luat, fiind reclamati frecvent la Bucuresti de catre autoritatile locale pentru intarzierile repetate in ducerea la bun sfarsit a proiectului.

„Lunar s-au constatat ramaneri in urma a executiei lucrarilor, fapt ce a fost comunicat tot timpul si la Ministerul Integrarii Europene (actualul MDRT:n.r) prin minutele incheiate (...) La fiecare intalnire a fost atrasa atentia Constructorului ca din cauza numarului insuficient de muncitori pe care acesta ii are pe santier, nu se vor putea termina lucrarile pana la termenul contractual, respectiv 21 mai 2009”, se arata intr-un document intern al CJ Mures, unde se specifica ca din cauza lipsei fortei de munca, lucrarile la drum s-au facut alternativ, muncitorii fiind plimbati cand in judetul Mures, cand in Alba.

Cea mai mare problema semnalata de edilii locali a fost faptul ca oamenii care lucrau la drum nu aveau niciun fel de calificare. „Este treaba firmei portugheze ca nu au avut diriginti de santier, maisti si personal calificat. Este deficienta lor. Au lucrat, din pacate, cu oameni cu o calificare slaba, erau angajati romani de pe aici din zona. Erau practic oameni necalificati”, a declarat presedintele Consiliului Judetean Mures, Emoke Lokodi.

De asemenea, autoritatile reclama si slaba organizare de santier a firmei portugheze, care a instalat statia pentru turnarea asfaltului abia in aprilie 2009, adica dupa aproape doi ani de la inceperea lucrarilor, dar si lipsa sistematica a materialelor de constructie.
Cu toate acestea, portughezii au reusit sa incheie cu MDRT doua acte aditionale prin care s-a prelungit termenul de executie a lucrarilor cu mai bine de un an.

"Initial, durata proiectului a fost de 540 de zile, aceasta fiind ulterior prelungita- prin acte aditionale la contractul de lucrari- la 920 de zile", a comunicat Ministerului Dezvoltarii si Turismului.

Inghitit de alunecarile de teren

In loc de drum la standarde europene, autoritatile locale s-au ales cu o sosea neterminata si macinata pe alocuri de alunecari de teren.

Astfel, la inspectiile facute in urma constructorului portughez, edilii locali au constatat un intreg sir de probleme. Spre exemplu, cativa zeci de metri de drum, in localitatea mureseana Adamus erau impracticabili pe un sens, din cauza alunecarilor de teren. Din aceasta cauza, constructia terasamentului si a podului in zona a fost compromisa.

„La noi in comuna a fost vorba de o rapa, care nu a fost prevazuta in proiect. In zona aceea, din cauza ca nu s-au facut parapeti din beton, au existat alunecari de teren care au distrus asfaltul pe o portiune de 5-10 metri. Acum se circula fara asfalt in acea portiune care s-a rupt si se toarna periodic pietris. S-a facut documentatia pentru Guvern ca sa fie refacuta portiunea aceasta, insa sa vedem daca sunt bani”, spune viceprimarul din Adamus, Fuleki Karoly.
De asemenea, in localitatea Cornesti s-a constatat aparitia unei crapaturi in axul soselei pe o lungime de circa 30 mm, dar si o tasare de 16-17 centimetri pe partea stanga a drumului, care punea in pericol circulatia in acea zona, din cauza ca firma portugheza a uitat sa termine lucrarile de consolidare prevazute in proiect.

Scandal la receptia lucrarii, CJ Mures si CJ Alba au refuzat sa semneze procesul verbal-oficialii locali au fost „sfatuiti” de la Centru sa taca din gura

In aceste conditii, beneficiarii locali au refuzat initial sa semneze receptia lucrarii „Drumul vinului”, din cauza multiplelor deficiente tehnice constatate in urma verificarilor.

Presedintele CJ Mures, Emoke Lokodi, a cerut firmei portugheze sa remedieze de urgenta defectiunile, insa i s-a transmis din partea reprezentantilor MDRT sa semneze procesul verbal de receptie, pentru a nu pierde fondurile.

„Eu am vrut sa refuz semnarea eliberarii garantiei si mi s-a spus ca daca nu semnez actul pierdem tot proiectul si trebuie sa dam totii banii inapoi, si din minister mi s-a asigurat ca se va face si sa nu-mi fac probleme. Noi nu suntem parti in contract, suntem doar beneficiari si trebuia sa asiguram doar cofinantarea”, a spus Lokodi.
In plus, ea a fost „sfatuita” de la Centru sa nu mai faca declaratii publice impotriva consortiului portughez. „Portughezii nu au lucrat nici pe de aproape calitativ. Eu am avut niste declaratii legate de aceasta firma portugheza ca nu as mai dori sa participe la licitatii la noi in judet, dar mi s-a spus ca periclitez buna colaborare cu firmele din Uniunea Europeana”, a mai declarat presedintele CJ Mures.
In cele din urma, reprezentantii CJ Alba si CJ Mures au semnat pe 29 septembrie 2009 procesul verbal de receptie la terminarea lucrarilor, la care s-a adaugat o anexa cu portiunile de drum care nu au fost executate sau au fost facute necorespunzator.

Portughezii au cerut bani in plus pentru remedierea defectiunilor

Autoritatile locale au continuat sa faca demersuri pe langa constructorul JV MonteAdriano Enghenaria pentru remedierea lucrarii cat mai urgent, existand pericolul ca sa ramana cu un drum impracticabil deoarece portughezii nu au oferit decat o garantie de un an pentru lucrari, termen ce expira in toamna acestui an.

Initial, firma portugheza si-a luat angajamentul de a face reparatii fara a cere alti bani, insa, ulterior, s-au razgandit si au cerut edililor locali acordarea unor sume suplimentare fata de contractul initial, motivand ca a fost prelungita perioada de executie cu 275 de zile.

Nemultumiti, reprezentantii CJ Mures si CJ Alba au intocmit in luna mai 2010 doua adrese comune catre MDRT, prin care se mentioneaza ca antreprenorul nu a prezentat un grafic de executie pentru remedierea defectiunilor aparute, cat si pentru lucrarile nefinalizate sau executate necorespunzator prevazute in anexa la procesul verbal semnat la terminarea lucrarilor

In adresa s-a solicitat punctul de vedere al MDRT privind revendicarile antreprenorului portughez, beneficiarii locali considerandu-le neintemeiate deoarece drumul se afla in in perioada de notificare a defectelor, respectiv cele 365 de zile de garantie.

Reprezentantii CJ Alba si CJ Mures au primit in luna iulie 2010 un raspuns din partea Ministerului Dezvoltarii, prin care primeau asigurari ca lucrarile vor fi terminate in maximum doua luni, fara acordarea unor plati suplimentare din partea acestora.

Deznodamantul: Statul va cheltui alti bani pentru refacerea drumului



Astfel, dupa o investitie de peste 9,5 milioane de euro, s-a ajuns ca Guvernul sa aloce alti bani pentru a remedia problemele lasate in urma de constructorul portughez Soares Da Costa.

„Am transmis mai multe solicitari catre Ministerul Dezvoltarii si Turismului si din ce ne-au spus ei se pare ca vom intra la sfarsitul anului intr-un finish, insa nu stiu cum va finaliza Ministerul aceasta problema. Contractul este incheiat de catre minister si nu de catre noi. Noi am sesizat ministerul de la inceputul constatarii defectiunilor, deci de anul trecut. Raspunsul lor..vedeti si dumneavoastra a fost ca suntem si acum in acelasi loc, nu am facut niciun pas inainte”, a declarat presedintele CJ Mures.

Practic, in prezent, Ministerul Dezvoltarii a angajat o alta firma de proiectare, care va fi platita din bani de la buget pentru a gasi solutii pentru remedierea defectiunilor. „Ultima data acum doua luni (luna iulie: nrn) cand am fost la minister tot la o intalnire pe aceasta problema am cerut ferm sa se intervina si sa se faca pentru ca trece anul, trece vara si nu o sa mai putem sa facem. Zilele trecute mi s-a venit din partea ministerului cu o firma de proiectare, ni s-a cerut sa ii iau pe teren, le-am aratat unde avem probleme si urmeaza sa se faca o oferta pentru reproiectare. Deci alti bani, alta distractie”, a completat Emoke Lokodi.

In final, Consiliul Judetean Alba si Consiliul Judetean Mures risca sa ramana, dupa o investitie de milioane de euro, cu un drum aproape impracticabil pe anumite portiuni, ce poate fi inchis in orice moment din cauza alunecarilor de teren.

"Avand in vedere ca pana acum nu au fost remediate lucrarile prevazute in Anexa la procesul verbal de receptie a lucrarilor si neavand certitudinea executiei acestora pana la data de 29.09.2010, prin adresa comuna inaintata Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului de CJ Alba si CJ Mures, se solicita constructorului JV Monteadriano- Egenharia E Construcao SA Socieda de Construcoes Soares Da Costa SA, prelungirea valabilitatii scrisorii de garantie bancara de buna executie, inca cu perioada de cel putin egal cu perioada cu cat s-au intarziat lucrarile de remediere, pentru intreaga valoare de buna executie", informeaza CJ Mures.

Soares Da Costa - specialista a licitatiilor din Romania cu bani europeni

Firma portugheza pare a fi o specialista in Romania a licitatiilor cu bani europeni, pana in prezent fiind implicata in sapte proiecte cu o valoare totala de peste 134 de milioane de euro.

Ultima realizare a constructorului MonteAdriano este centura ocolitoare a orasului Lugoj, care a fost inaugurata pe 20 august cu mare fast in prezenta premierului Emil Boc si a fostului ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, chiar daca si in cazul acestor lucrari s-au inregistrat intarzieri semnificative, de luni de zile. Potrivit datelor existente pe site-ul Ministerului Transporturilor, varianta de ocolire prevedea construirea unui drum cu doua benzi, avand o lungime de 9,6 kilometri, care a costat 24,31 de milioane de euro, proiectul fiind finantat in mare parte din bani europeni.

De asemenea, portughezii au mai fost implicati si in alte licitatii de milioane de euro, una dintre ele fiind chiar cea organizata pentru alegerea constructorului autostrazii Comarnic-Brasov. La acel moment, Monte Adriano a participat la competitie prin intermediul consortiului Stradacia, din care mai faceau parte Brisa - Auto - Stradas de Portugal SA, Mota - Engil SGPS SA si Empresa de Construcoes Amandio Carvalho SA, Rosas Constructores SA Construcoes Gabriel As Couto SA, insa nu a castigat licitatia.

MonteAdriano a jucat si la scara mai mica, depunand oferte pentru constructia variantei de ocolire din Adunatii Copaceni si reabilitarea drumului existent, proiectul avand o valoare de opt milioane de euro.

Pana la aceasta ora, niciun reprezentant al companiei Soares Da costa nu a putut fi contactat pentru un punct de vedere oficial in legatura cu cele semnalate.

Dupa inaugurarea soselei, turismul si vanzarile de vin din zona au scazut

Chiar daca unul dintre obiectivele majore care au stat la baza reabilitarii drumului care leaga Blajul de Tarnaveni a fost cresterea numarului de turisti si implicit a vanzarilor cramelor din zona, acest lucru nu s-a intamplat.

Directorul general Jidvei SA, Ioan Buia, a declarat ca vanzarile companiei sale au scazut cu 25% din anul 2008, insa acest lucru s-ar datora in mare parte crizei economice. "Daca tara trece prin momente mai grele este normal sa te pronunti mai greu asupra acestui lucru. Daca peste tot in Romania au scazut vanzarile din 2008 si pana acum, pot sa spun eu ca la mine au crescut din cauza acestei sosele? Nu. Ceea ce pot sa va spun este ca oricum de cand soseaua a fost facuta este o alta gandire la cei care vin si pleaca din aceste parti, in sensul pozitiv ca mai pot veni si inca o data pentru ca sunt create conditii pozitive pentru acest lucru. Este creat mediul pentru ca oamenii sa revina. Vanzarile la multe companii din tara au scazut si cu 50% din 2008, dar la noi se poate spune ca au scazut doar cu maxim 25%, insa repet nu stiu cat din aceasta performanta as putea spune se datoreaza acestui drum", considera Ioan Buia.

In opinia sa, este greu sa separi influenta si avantajele create de reabilitarea drumului de calitatea si munca investite de angajatii sai in producerea vinului de Jidvei. "Eu nu pot sa spun ca aceasta sosea nu a participat la cresterea fluentei in zona, dar e foarte greu sa decriptezi care e influenta in aceasta perioada. Vanzarile noastre nu au scazut asa de mult ca a altor companii, doar ca acest lucru nu poate fi pus in directa legatura cu aceasta sosea, ci mai ales cu modul in care stim noi sa facem vinul, calitatea vinului nostru, anii viticoli, cresterea suprafetei viticole, multitudinea de soiuri si asa mai departe", este de parere Ioan Buia.

Pe de alta parte, nici turismul in zona nu s-a intensificat ca urmare a reabilitarii drumului. Intrebata despre acest lucru, presedinta Consiliului Judetean Mures, Emoke Lokodi, a raspuns glumind ca "Au crescut orhideele, domnule, nu turismul".

De altfel, Lokodi a atras atentia ca fara investitii ale autoritatilor locale in turism nu se poate creste fluxul vizitatorilor, mai ales ca judetul Mures nu ofera foarte multe locuri de atractie. "Cert este ca acel drum trebuia sa lege cele doua judete ca sa se creasca zona viticola si siguranta circulatiei, insa dupa mine intre Alba si Tarnaveni mai trebuie facute de catre autoritatile locale niste investitii in turism. Anul acesta sa vorbesc despre o crestere a turismului cand la nivel national nu exista crestere ar fi aberant", a declarat Lokodi.

Autor: Eugen Constantin

Ancheta realizata in cadrul proiectului Transparenta fondurilor europene in Romania 2010, derulat de ActiveWatch-Agentia de Monitorizare a Presei si finantat de Uniunea Europeana prin programul Facilitatea de Tranzitie 2007/19343.01.11 – Consolidarea sprijinului societatii civile in lupta impotriva coruptiei.

Continutul acestui material nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a Uniunii Europene.

Adresa de sesizari: cfcu.phare@mfinante.ro