Ancheta din cadrul TFE Romania 2010: Doua minciuni la Centrul Expozitional care au pacalit UE

Centrul Expozitional Moldova (CEM) este un proiect inca nefinalizat, dar deja invechit si care nu mai entuziasmeaza pe nimeni. Ideea proiectului s-a nascut prin 2002 si a prins cheag pe hartie un an mai tarziu. Miza era intrarea pe o finantare europeana in programul PHARE 2004 – 2006. A urmat traseul obisnuit al proiectelor importante la Iasi: pana la punerea la punct a documentatiei si demararea proiectului au mai trecut patru ani.

Pe 11 septembrie 2007 autoritatile iesene respirau usurate ca Ministerul, condus pe atunci de Laszlo Borbely, a semnat contractul cu firma care urma sa construiasca CEM in 540 de zile.

Update: In cazul Centrului Expozitional Moldova, epopeea actelor de clementa administrativa continua netulburata. Astfel, conform www.newsiasi.ro, alesii CJ Iasi au propus la 28 octombrie a.c prelungirea termenului de finalizare pana pe 20 noiembrie 2010, amanare insotita si de o suplimentare de buget. In buna traditie romaneasca, CEM se poate lauda acum cu ce-a de-a cincea extindere de termen si cu inca 2 milioane de lei pentru finalizarea amanarii.

Pregatirea parteneriatelor

Un set intreg de institutii si-au dat mana sa ridice cladirea CEM: Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului (autoritatea de management), Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est (ADRNE) (organism intermediar), Consiliul Judetean Iasi (beneficiar) si Primaria Municipiului Iasi (beneficiar/partener). Institutiile au apelat la firme: Ove-Arup Ltd. a intocmit studiul de fezabilitate. Asociatia dintre Nova Construct Iasi si Conest Iasi a incheiat contractul pentru ridicarea cladirii, iar firma Eptisa Internacional Grupo EP a fost contractata pentru a indeplini calitatea de inginer (supervisor, diriginte de santier). Urmarirea si implementarea proiectului se face de catre ADRNE prin alte doua organisme: Comitetul Local de Coordonare (CLC) care ghideaza Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP). Planurile de arhitectura au fost intocmite de societatea Arhitect Grup, structura a fost proiectata de firma Icar SRL, iar planurile pentru realizarea instalatiilor au fost elaborate de Expert Grup, toate din judetul Iasi. Habitat Proiect Iasi a fost subcontractat pentru efectuarea de proiecte tehnice.

Pregatirea bugetelor

In linii mari, CEM este un proiect e de de 8.391.726,29 de euro care presupune construirea unui spatiu pentru targuri si expozitii. Fondurile europene nerambursabile sunt de 5 milioane de euro (circa 60% din valoarea totala). Bugetul central co-finanteaza proiectul cu aproximativ 20% din valoare (mai exact, 1.666,666,67 euro), iar bugetul local (al CJ si al CL, aflate in asociere) suporta restul de circa 20% din valoarea proiectului, in suma de 1.725.059,62 euro. In plus, beneficiarul local urma sa acopere „costurile neeligibile destinate UIP, taxelor, publicitatii proiectului etc” pe care Directia de Integrare Europeana, Dezvoltare si Comunicare din cadrul CJ le-a estimat in noiembrie 2007 la 730.971 euro. (Sumele prezentate nu contin TVA).

...si a calendarelor

Ministerul a organizat licitatia pentru atribuirea lucrarilor in perioada 16 octombrie – 24 noiembrie 2006. Licitatia s-a reluat anul urmator intre 14 iunie si 30 iulie si pe 11 septembrie 2007 s-a incheiat contractul cu castigatoarea licitatiei, Asociatia formata din firmele Nova Construct Iasi si Conest Iasi. Cu o precizie nemteasca, oferta financiara a castigatorului s-a suprapus pana la ultimul eurocent pe suma eligibila a proiectului: 8.391.726,29 de euro. Un articol precizeaza ca executantul trebuie sa finalizeze lucrarea in 18 luni de la data semnarii contractului. Adica pe 11 martie 2009 cladirea trebuia data in folosinta.


Constructie in orb, fara proiect tehnic

Dupa cum se poate lesne observa, din prezentarea sumara lipseste numele firmei care a facut proiectul tehnic al constructiei. „Cu Centrul Expozitional Moldova avem o multime de probleme deoarece acest proiect a fost aprobat de Guvern fara proiect. Asa ceva nu am mai vazut! Acum ne rugam de proiectant sa faca cate o bucatica si noi construim dupa ei”, a declarat Constantin Simirad de la prezidiul sedintei Consiliului Judetean Iasi din 22 ianuarie 2009. Acelasi presedinte al CJ Iasi arata una din cauzele intarzierilor de pe santierul CEM in sedinta din 29 iulie 2009. „Datorita faptului ca a fost aprobat de Minister fara proiect, proiectantul face cate o bucatica si constructorul dupa el (...) Vreau sa va atrag atentia asupra acestor anomalii, ca un proiect s-a aprobat fara un proiect de executie (...) Ministerul stie, pentru ca el a facut gafa”.

Situatia cu demararea constructiei orbeste, fara proiect tehnic, este cunoscuta si in Consiliul Local Iasi. Procesele verbale de sedinte consemneaza dezbaterile locale care arunca responsabilitatea la Minister. „Cum a pornit acest proiect pe fonduri PHARE, s-au grabit toti si au inceput studiul de fezabilitate fara documentatie s.a.m.d.”, explica primarul Gheorghe Nichita consilierilor locali in sedinta CL din 30 ianuarie 2009. Sorin Ionescu, consilier local din partea PDL intarea imaginea unui proiect inceput anapoda: „Nu contrazic faptul ca nu s-ar fi efectuat studiul geo, sunt greseli majore de pornire la intocmirea documentatiei de finantare daca nu au facut studiul geo si nu au vazut ce au sub cladire, eu cred ca este un lant de slabiciuni”.

Intr-adevar, un lant de slabiciuni. Lipsa proiectului tehnic a antrenat cresteri de costuri si prelungiri ale termenului de executie.
Pentru a risipi din enigma unui proiect cu finantare europeana care este aprobat fara proiectul tehnic pentru constructie, fostul presedinte al CJ Iasi, Lucian Flaiser explica acest lucru la doua saptamani dupa ce se incheiase licitatia de la Bucuresti (desfasurata in perioada 14 iunie – 30 iulie 2007). „In Ghidul Finantatorului era un punct care spunea asa <se puncteaza proiectul tehnic>. Cum sa punctezi proiectul tehnic la un proiect european de 30 milioane de euro? La aceasta suma nici nu indraznesti sa faci proiectul tehnic daca nu este aprobat. Pentru a face proiectul tehnic, trebuie sa ai buget, pe care nu-l poti face inainte de a sti ca a fost aprobat proiectul. Nimeni nu aproba sume foarte mari in speranta ca va fi aprobat proiectul”.

Ministerul nu crede in lamentatiile autoritatilor iesene. „Proiectul a fost avizat si contractat cu proiect tehnic. Problemele in implementare au aparut din cauza lipsei detaliilor de executie, intocmirea acestora fiind atributia constructorului, nu a Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului. Constructorul a angajat un proiectant care a transmis aceste detalii cu intarziere si pe bucati”, se arata intr-un raspuns primit de la MDRT. Adevarat este ca MDRT nu a mai raspuns si la solicitarile de se indica un act oficial care sa le sustina pozitia.

Comunicarea dintre insitutii pare sa fi fost, totusi, scurtcircuitata, pentru ca primarul si consilierii vorbeau in anul 2008 despre lipsa unui studiu geotehnic. Documentatia proiectului arata ca acest studiu s-a facut in anul 2004 (Proiect nr. 15158/2004 Faza SF, intocmit de inginerul Gheorghe Ulinici). O hotarare a CJ din 22 aprilie 2004 decide alocarea banilor pentru documentatia tehnico-economica necesara CEM, dar pe lista documentelor nu figureaza si proiectul tehnic.



Cresc cheltuielile neprevazute

Viciul din documentatie lasa urme in timpul de executie si in bugetele locale. Absenta unui proiect tehnic a antrenat solicitarile constructorului de a prelungi termenul de executie si, stratagema clasica, solicitarea de cheltuieli suplimentare. Pe 22 ianuarie 2009 CJ Iasi emitea o hotarare prin care aproba prima solicitare de majorare a cheltuielilor neeligibile: 548.751,85 euro, rezultate din remasurarea lucrarilor executate intr-un stil caracterizat de improvizatie. (Suma majorata s-a remajorat trei luni mai tarziu cu altti 30.000 de euro).

In sedinta CL din aceeasi luna, directorul tehnic al municipalitatii Mihai Chirica explica in plen ca „motivele care au determinat cresterea valorii pe unele lucrari pe cele patru corpuri de cladire sunt de ordin geotehnic datorita faptului ca aceasta investitie s-a facut pe umplutura. Volumele de pamant care au fost necesare a fi excavate si relocate a fost mult mai mari decat cele prevazute initial si ca urmare si volumele de beton”. In aprilie 2009 (trecusera deja cele 18 luni din contract in care trebuia ridicata constructia) se aproba solicitarea SC Eptisa Internacional Grupo EP de realocare interna a 372.687,54 euro catre capitolul „Diverse si neprevazute” din proiect.

Consilierul local Sorin Ionescu s-a aratat intrigat de preturile triple care urmau sa fie facute pentru o serie de materiale de pe lista lucrarilor suplimentare solicitate. Preturile si materialele sunt evidentiate in prima Nota de Fundamentare depusa cu Ordinul nr. 1 de modificare si intocmita de firma SC Eptisa Internacional Grupo EP si care fac parte din documentatia hotararii Consiliului Judetean Iasi nr. 15 din 22 ianuarie 2009. „0,92 Euro/kg otelul beton, 0,92 Euro/kg montajul otelului beton. Avem 2 Euro/kg care inseamna 80.000 lei. Acum se lucreaza cu 30.000 lei fierul beton. De ce platim atat de mult?”, se intreba Sorin Ionescu, iar acelasi Mihai Chirica vine cu explicatia: „Sunt elemente care decurg din licitatia facuta in anul 2007. Nu s-au modificat preturile unitare, nici nu se pot modifica. Toata consultanta care este platita prin fonduri europene asta este misiunea ei de baza”. Ionescu insista ca otelul reprezinta 20% din intreaga constructie si suma se duce prea mult in sus. „Acelea sunt preturile care au fost analizate, licitate si validate de catre delegatia europeana. Este interzis prin lege si aici ne putem opri”, mai adauga Mihai Chirica.

In luna mai 2009, seful CJ Constantin Simirad a facut o vizita pe santierul CEM, unde a facut o declaratie surprinzatoare. „Va fi o bijuterie in domeniu, unica in Iasi si Moldova. Chiar daca va trebui sa suplimentam alocarile financiare, o vom face cu placere pentru ca este pentru o constructie care va dainui secole”, a spus Simirad. Constructorilor nu le-a scapat aluzia.

Se prelungeste termenul de executie cu 443 de zile

Problemele documentatiei tehnice si venirea anotimpului rece intarzie pornirea lucrarilor pe santier. Data de incepere a contractului se muta pe 8 februarie 2008, perioada de finalizare a lucrarilor ramane tot de 540 de zile, astfel ca data de finalizare devine 01 august 2009. Data la care constructia nu era gata nici la rosu, motiv pentru care inca din iulie 2009 se face solicitarea prelungirii termenului de finalizare cu 334 de zile, respectiv pana la 01 iulie 2010. „Intarzierile sunt datorate schimbarilor de normative, urmare a acestora unele cantitati s-au dublat, implicit si timpul. Pentru incadrarea intr-o anumita valoare pentru ca acest proiect sa fie acceptat la finantare, s-au subevaluat anumite lucrari”, explica Marius Tanase, nimeni altul decat seful UIP, in sedinta CJ din 29 iulie 2009.

La momentul actual, istoricul prelungirilor arata asa:

• Contract original: durata de 540 de zile, data de finalizare 1 august 2009.
• Act aditional 1: durata de 661 de zile, data de finalizare 30 noiembrie 2009.
• Act aditional 2: durata de 874 de zile, data de finalizare 1 iulie 2010.
• Act aditional 3: durata de 983 de zile, data de finalizare 18 octombrie 2010.



Rentabilitatea economica s-a facut praf

Daca pe 18 octombrie cladirea poate fi data in folosinta, tot de atunci CEM va intra pe piata pe care si-a propus sa intre, aceea a organizarii de targuri si expozitii. Studiul de fezabilitate in baza caruia proiectul a primit finantare (pus la punct in 2005) facea estimari si previziuni despre piata. Spre exemplu, estimarile pentru anul 2008 preconizau o nevoie de 39.849 mp suprafata totala pentru expozitii, 16 targuri cu circa 1.400 de firme participante. Pretul mediu preconizat era de 12 euro/mp, adica doar piata spatiilor ar fi insemnat 478.188 de euro, fara a mai pune la socoteala servicii conexe (transport, cazare, servicii de catering etc). In studiul de fezabilitate se considera justificata o crestere cu 45% a preturilor pentru spatiile expozitionale oferite de CLM fata de cele ale celorlalti organizatori datorita calitatii superioare a utilitatilor si spatiilor oferite.

Prelungirea exagerata a proiectului a atras doua cauze care dau peste cap planul de marketing si planul de afaceri. Prima este data de constructia Centrului de Conferinte Providenta care apartine Mintropoliei Moldovei si Bucovinei la aproximativ 500 de metri de locatia CEM. Centrul de Conferinte Providenta a captat deja o parte importanta din piata targurilor, expozitiilor si conferintelor din Iasi. Cu un asemenea concurent chiar in vecinatate, CEM are din start injumatatit numarul clientilor estimati. Centrul Providenta si-a inceput activitatea in anul 2006, in anul 2005 era deja in constructie, iar aprobarile si avizele de la Primarie le obtinusera deja din 2004. Totusi, vecinatatea a doua proiecte mari cu acelasi obiect de activitate nu le-a dat temeri responsabililor din Primarie sau din CJ, asa ca acest „detaliu” nu a aparut in planul de afaceri necesat obtinerii finantarii.

A doua cauza vizeaza caderea pietei targurilor si expozitiilor din cauza dificultatilor financiare sistemice cu care se confrunta toata tara. Criza da peste cap estimarile optimiste din studiul de fezabilitate.

In concluzie, sustenabilitatea economica a Centrului Expozitional Moldova este anihilata cel putin pe hartie. Centrul Providenta i-a luat fata, a astras deja spuma targurilor (CAMEX, Expomariaj etc), iar criza financiara contracta piata. Un nou muzeu facut din bani publici, care va fi intretinut tot din bani publici cel putin cinci ani, vreme in care legea nu permite modificarea destinatiei cladirii.

Autor: Ovidiu Mihaiuc

Ancheta realizata in cadrul proiectului Transparenta fondurilor europene in Romania 2010, derulat de ActiveWatch-Agentia de Monitorizare a Presei si finantat de Uniunea Europeana prin programul Facilitatea de Tranzitie 2007/19343.01.11 – Consolidarea sprijinului societatii civile in lupta impotriva coruptiei.

Continutul acestui material nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a Uniunii Europene.

Adresa de sesizari: cfcu.phare@mfinante.ro