Ancheta din cadrul TFE Romania 2010: Dezvoltarea rurala, mutilata de APDRP

Banii destinati satului romanesc de catre Comunitatea Europeana au fost impartiti romaneste de Agentia pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP). Aproape 60% dintre participantii de la ultima sesiune de depunere a proiectelor pe masura 322, axa III, destinata dezvoltarii satelor, s-au considerat nedreptatiti si au contestat rezultatul evaluarii.

750 de milioane de euro de la Uniunea Europeana, sunt expuse unei detonatii din cauza APDRP, organism al statului insarcinat sa distribuie banii catre satul romanesc, in mod echitabil si corect, prin intermediul masurii 322 – axa III. Ultima sesiune de depunere a proiectelor pe aceasta masura a avut loc in perioada 15 iunie – 31 iulie 2009, dupa care 970 din cei 1.699 de participanti au depus contestatii.

Rezultatele contestatiilor au fost centralizate abia in aceasta vara, insa multi dintre cei care nu au primit un raspuns favorabil se gandesc acum sa dea agentia in judecata. „Au aparut conditii ciudate de departajare a dosarelor in ultimul moment, chiar si dupa inchiderea sesiunii de depunere a proiectelor. Regulile jocului au fost modificate in timpul jocului. Probabil ca noutatile au fost cunoscute din timp, doar de apropiatii celor care au facut regulile si au beneficiat din plin”, ne-a explicat, sub protectia anonimatului, managerul unei firme de consultanta pe fonduri europene.

Acesta a adaugat ca exista riscul ca sute de nemultumiti sa se adreseze instantelor de judecata solicitand daune de interese de la APDRP pentru cheltuielile ocazionate de pregatirea proiectelor. Un alt risc vine din partea unui eventual control al Departamentului de Lupta Antifrauda (DLAF), institutie desemnata sa colaboreze cu Oficiul European de Lupta Antifrauda (OLAF), organism din cadrul Comisiei Europene care, in caz de nereguli, poate dispune inclusiv returnarea fondurilor catre Comunitatea Europeana.

Ghidul solicitantului, aprobat cu patru zile inainte de depunerea proiectelor

Problemele pe masura 322 au inceput odata cu elaborarea ghidului solicitantului, adica acele instructiuni in baza carora trebuiau completate, depuse, evaluate si aprobate cererile de finantare. Ghidul a capatat caracter oficial cu numai patru zile inainte de inceperea sesiunii de depunere a proiectelor, pe 11.06.2009, cand a fost aprobat prin Ordinul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) nr. 379. In lipsa noului ghid si presati de volumul mare de munca necesar la intocmirea unui proiect, majoritatea amatorilor de fonduri europene s-au orientat dupa ghidul din anul 2008.

Cand au aparut noile reglementari, acestia s-au trezit ca mare parte din munca lor a fost in zadar si ca au nevoie de documente care, in unele cazuri, erau imposibil de obtinut in timpul ramas pana la inchiderea sesiunii de depunere a proiectelor. De exemplu, ghidul din anul 2008 prevedea acordarea a 10 puncte proiectelor de investitii in infrastructura sociala sau pentru conservarea specificului local, indiferent de natura solicitantilor. Ghidul din 2009 a prevazut 10 puncte doar pentru proiectele realizate de catre ong-uri si unitatile de cult, sapte puncte pentru cele realizate de comunele care aveau un protocol de colaborare cu ong-uri sau unitati de cult si numai cinci puncte pentru proiectele realizate de comunele fara parteneriat. Concurenta fiind feroce, sansele ca ultima categorie a solicitantilor sa primeasca finantare au existat mai mult teoretic decat practic.

O parte a comunelor care, in ultimul moment, au dorit sa incheie parteneriate cu ong-uri s-au lovit de un alt obstacol: obligativitatea ca parteneriatele sa fie aprobate in Consiliul Local. Cum ghidul a aparut vara, cand alesii locali au intrat in vacanta, intrunirea consiliilor locale a fost extrem de dificila.

Parlamentarii au fost dusi cu presul

Alertati de semnalele din teritoriu, mai multi parlamentari, inclusiv de la PDL, au adresat interpelari premierului Emil Boc si fostului ministru al Agriculturii, Mihail Dumitru, cerand demiterea lui Mihai Vadan, omul propulsat de PDL in fruntea APDRP, pe motiv ca a modificat ghidul solicitantului dupa inceperea sesiunii de depunere a proiectelor pe masura 322.

Raspunsul a fost insa ca nu s-au adus modificari la ghidul solicitantului in timpul procesului de evaluare si selectie. „Consideram ca fiind nefondate afirmatiile potrivit carora au fost aduse modificari Ghidului Solicitantului aferent Masurii 322, dupa depunerea proiectelor in cadrul sesiunii desfasurata in perioada 15 iunie – 31 iulie 2009”, a precizat Mihai Vadan in corespondenta purtata cu noi, pe acest subiect.

Toamna trecuta, botezand-o „erata” in loc de „modificare”, APDRP a adus ghidului o clarificare care a scos din joc toate comunele care doreau sa obtina fonduri europene pentru construirea unor gradinite si au tinut o evidenta corecta a listei de inventar. Textul initial al ghidului prevedea ca se pot construi gradinite in „localitatea (satul)” in care astfel de obiective nu exista si definea „localitatea rurala” drept „comuna cu toate satele componente”. Clarificarea facuta in toamna inlocuieste „localitatea (satul)” cu „localitatea (comuna)”, pe motiv ca noua modificare ar fi in conformitate cu definitia „localitate rurala”. Atunci cand intr-un act se defineste o expresie, ea trebuie luata ca atare, iar conditia initiala privind gradinitile se referea strict la „localitatea (satul)” si nu la „localitatea rurala”. Cum in Romania nu exista comune fara macar o gradinita, eligibile au fost doar proiectele acelor comune care, printr-o divina inspiratie, au omis sa-si treaca asemenea obiective pe lista de inventar.

Inspectori instigati la abuz in serviciu

O nota interna semnata de Mihai Vadan si transmisa catre centrele regionale pe 10.09.2009, dupa depunerea cererilor de finantare, a ajuns in posesia noastra si arata cum regulile au fost modificate inca o data in timpul jocului. In mod abuziv, nota solicita inspectorilor din teritoriu sa acorde punctajul aferent criteriilor de selectie 9 si 10 din Ghidul Solicitantului numai daca proiectele indeplineau cumulativ patru conditii, intre care una inexistenta in ghid.

„In cazul proiectelor care prevad asocierea comunei cu un ONG/unitate de cult, in vederea functionarii investitiei sociale, criteriul se considera indeplinit daca urmatoarele conditii sunt realizate simultan: ..... corelarea datelor prezentate in SF referitoare la descrierea implementarii si functionarii investitiei in colaborare cu un partener, cu cele din documentul 28. ex: activitatea vizata de parteneriat, numele asociatilor, obligatiile si responsabilitatile partenerilor, durata asocierii etc.”, se mentioneaza in nota.

Cum criteriul 9 din ghid nu face nicio referire la obligativitatea ca in studiul de fezabilitate sa fie mentionate parteneriatele, prin acest document intern inspectorii sunt instigati la abuz in serviciu. In plus, continutul unui studiu de fezabilitate este reglementat clar de HG 28/2008 si nu prevede asemenea cerinte. Orice parteneriat trebuia inscris oricum in anexa 17 care face parte din nomenclatorul de documente obligatorii a cererii de finantare. Astfel, toti cei care au avut inspiratia de a nu respecta HG 28/2008 si de a completa suplimentar date care nu erau stipulate in ghid au fost avantajati.

Sfidand logica elementara, Mihai Vadan ne-a explicat, in scris, ca nota interna din 10 septembrie 2009 a fost trimisa tocmai „in scopul corelarii prevederilor din Ghidul Solicitantului cu cele ale HG 28/2008”.

In lipsa documentelor, Vadan vrea sa-l credem pe cuvant

In mod ciudat, Ordinul MADR nr.379 din 11.06.2009 care a aprobat Ghidul Solicitantului aferent sesiunii din anul 2009 nu a fost publicat in Monitorul Oficial, desi alte ordine, cu impact mult mai mic, au fost publicate. Actul nu se gaseste nici pe site-urile MADR si APDRP.

„Avand in vedere ca acest ordin reprezinta un act administrativ cu caracter intern, instituţional nu a facut obiectul publicarii in Monitorul Oficial”, susţine Mihai Vadan. Potrivit legii 52/2003 privind transparenta decizionala, MADR si APDRP aveau obligatia sa organizeze dezbateri publice asupra proiectului de ghid cu minimum 30 de zile inainte de a-l aproba, sa instiinteze entitatile interesate si sa arhiveze minutele sedintelor in care s-a dezbatut proiectul.

Am solicitat ambelor institutii sa ne furnizeze, in mod expres, copii dupa anunturile privind elaborarea proiectului de ghid pe care, potrivit legii 52/2003, APDRP si MADR aveau obligatia sa le trimita catre mass media si asociatiilor de afaceri precum si minutele sedintelor publice in care s-a dezbatut proiectul. ”Va informam ca nu am primit solicitari in vederea organizarii unor intalniri publice pentru dezbaterea proiectelor de ghiduri”, a replicat Mihai Vadan, mentionand totodata ca pe site-ul MADR si APDRP exista si acum Ghidul Solicitantului pe masura 322, fiind postat inca de pe 11 iunie 2009.

Desi i s-a cerut punctual, Mihai Vadan nu a furnizat niciun document din care sa rezulte ca potentialele parti interesate au fost instiintate de elaborarea proiectului de ghid. Fireste, cei interesati nu aveau cum sa solicite o intalnire publica fara a fi informati ca s-a elaborat un proiect de act normativ.


Vadan, manager de top in privat, dar catastrofa la stat

Mihai Vadan, directorul APDRP, a demonstrat adevarate competente manageriale in privat. Acesta a fost patronul firmei de consultanta in atragerea fondurilor europene SC Mob Vad SRL din Dambovita la care a renuntat, contra sumei de 500 de lei, cand a fost numit director la APDRP. Partile sociale au fost preluate de Florina Matei, angajata la o alta firma a familiei Vadan. Potrivit site-ului Ministerului de Finante, in ultimul an in care s-a aflat oficial in portofoliul lui Vadan, SC Mob Vad SRL a inregistrat un profit de 424.634 lei.


Clientii Mob Vad, vizionari si intuitivi

Dintr-un document de pe site-ul APDRP, intitulat ”Tabelul cu modificarile operate in cadrul Ghidului Solicitantului pentru Masura 322”, se poate deduce ca a existat un proiect de ghid in dezbatere dar care, inainte de aprobare, a fost modificat. Clientii firmei Mob Vad se numara printre solicitantii vizionari, care au intuit ce va contine forma finala a ghidului si au stiut pe ce componenta financiara dominanta sa-si centreze proiectul.

Text initial	Text modificat
Proiectele de investitii in infrastructura de drumuri care asigura legatura cu principalele cai rutiere (drumurile judetene, nationale) sau alte cai principale de transport (feroviare si fluviale) – 10 puncte	Proiectele de investitii in infrastructura de drumuri care asigura legatura cu principalele cai rutiere (drumurile judetene, nationale) sau alte cai principale de transport (feroviare si fluviale) Mediu – 25 puncte

De exemplu, comuna Varfuri, client al Mob Vad SRL, a obtinut pentru un proiect 66 de puncte. Din raportul de selectie publicat pe site-ul APDRP, pozitia 68, rezulta ca proiectul a primit 66 de puncte. Cum componenta dominanta a documentatiei este un drum, rezulta ca fara modificarile aduse proiectului de ghid, ar fi adunat 66 – 15 = 51 de puncte, sub baremul de 64 de puncte, cat a avut ultimul proiect eligibil.

Modificarile de ultima ora aduse criteriilor 9 si 10 din proiectul de ghid, inainte de sesiunea de depunere, modificarea pe care APDRP a botezat-o „erata” toamna trecuta, dupa ce s-a inchis sesiunea de depunere a proiectelor si nota interna care instiga inspectorii la abuz in serviciu, au venit ca o manusa comunei Varfuri. Pe langa componenta de drum, proiectul la care a oferit consultanta fosta firma a sefului APDRP prevede si infiintarea unui after school, pentru care a adunat cate sapte puncte la criteriile 9 si 10. Acelasi rationament se poate aplica la indigo si pentru comuna Visinesti care, la fel ca primaria Varfuri, a confirmat in scris ca este client SC Mob Vad SRL si ca va plati 130.000 de lei onorariu pentru consultanta.

Chestionat asupra intereselor sale personale, Mihai Vadan a refuzat orice explicatie. ”Solicitarea dumneavoastra se refera la aspecte care nu tin de activitatea Agentiei si reprezinta o abordare incorecta si subiectiva. Drept urmare, directorul general al APDRP isi rezerva dreptul de a nu raspunde la intrebarile pe care le-ati transmis”, precizeaza un comunicat al APDRP.


Autor: Iulian Banila


Ancheta realizata in cadrul proiectului Transparenta fondurilor europene in Romania 2010, derulat de ActiveWatch-Agentia de Monitorizare a Presei si finantat de Uniunea Europeana prin programul Facilitatea de Tranzitie 2007/19343.01.11 – Consolidarea sprijinului societatii civile in lupta impotriva coruptiei.

Continutul acestui material nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a Uniunii Europene.

Adresa de sesizari: cfcu.phare@mfinante.ro