Ancheta din cadrul TFE Romania 2010: Bani europeni ingropati in HIT PARK Bacau

4,6 milioane de euro, fonduri nerambursabile, de la Uniunea Europeana prin programul de finantare Phare CES - pentru o infrastructura performanta, dar lipsita insa de utilitati si de cai de acces viabile, in judetul Bacau. Proiectul este Hemeius Information Technology (HIT Park) din judetul Bacau, iar in perioada 2003 - 2005 a ajuns la costuri de peste 7,2 milioane de euro.

Investitia costisitoare a figurat pe lista neagra a obiectivelor finantate prin Phare 2000-2004, proiectul HIT Park fiind criticat in raportul controlului din iulie 2007 al Curtii Europeane de Conturi referitor la gestionarea fondurilor Phare. Discrepante majore sunt inregistrate si la capitolul dezvoltare si clienti, parcul bacauan fiind de departe cel mai prost clasat comparativ cu parcul industrial din Cluj si cel din Iasi.

Costuri enorme pentru o infrastructura cu utilitati lipsa

HIT Park depaseste proiectele similare finantate de Uniunea Europeana in judetele Iasi si Cluj la nivelul costurilor. Uniunea Europeana a suportat 4,6 milioane de euro prin programul de finantare Phare CES, Guvernului Romaniei a contribuit cu 1,5 milioane de euro, Consiliului Judetean Bacau cu alti 1,15 milioane de euro. La final, H.I.T. Park a valorat 7,27 milioane de euro.

In schimbul sumei substantiale s-a amenajat HIT PARK, amplasat pe o suprafata de aproape 11 ha, proprietate a Consiliului Local Hemeius, la o distanta de aproximativ 12 km de municipiul Bacau. Tinand cont de faptul ca infrastructura de drumuri constituie o conditie sine qua non pentru dezvoltarea oricarui obiectiv, calea de acces direct catre HIT este reprezentata de un drum comunal, DC 194, iar Halta Hemeius este indicata ca fiind cea mai apropiata statie de transport feroviar, la mai putin de un kilometru de parcul industrial. Si daca HIT-ul nu a dispus inca de la inuagurare de o cale de acces viabila si acceptabila pentru un astfel de obiectiv, parcul industrial din Bacau a mai fost marcat de un viciu grav – lipsa unei utilitati primordiale- alimentarea cu energie electrica.

Utilitati cu scandal la 2 ani de la deschidere la HIT PARK

Daca oficial prin construirea acestui campus IT&C s-a urmarit stimularea pe plan local si regional a afacerilor in domeniu IT&C si constituirea “bazei operationale” din Moldova pentru cele mai importante companii IT&C din Romania, in practica insa infrastructura de peste 7,2 milioane de euro nu a dispus de o parte din utilitati.

Viciile capitale ale HIT PARK au facut ca la doar 2 ani de zile de la inaugurare sa fie necesara o investitie de 400.000 de euro pentru remedierea unor deficiente grave in alimentarea cu energie electrica. Suplimentarea investitiei a generat numeroase dispute la nivel local, intre consilierii judeteni si presedintele CJ , Dragos Benea. Acesta declara cu nonsalanta ca a luat banii de la UE si a construit un parc industrial, dar ca proiectul a fost subdimensionat din start la capitolul utilitate –energie electrica. “Se uita ca noi in 2003 am promovat acest proiect subdimensionat, se uita.(...) Deci noi nu le putem da curent (..), noi nu dam curent acestui client al Parcului ca sa nu mai spunem investitor. Poftim. Noi nu suntem capabili ca sa-i dam curent “ sublinia Dragos Benea in sedinta din 27 septembrie 2007. Mai mult, directorul HIT Park, Adrian Iordache, sublinia: ”Noi avem un generator care duce in momentul cand pica curentul”.

Conform cererii HIT din data de 24.04.2007 catre E-ON Moldova puterea totala instalata in parcul industrial IT din judetul Bacau era de doar 1MW, fata de 8MW- puterea totala instalata in parcul TETAROM din Cluj.

TETAROM si TEHNOPILIS: costuri mici si eficienta

Parcul industrial TETROM Cluj in suprafata de 32 ha, de circa trei ori mai mare decat suprafata HIT-ului, a fost finantat cu 2 milioane euro mai putin decat parcul industrial bacauan. Tot printr-un grant PHARE, dar cu o valoare totala de circa 5,2 milioane de euro. Valoarea totala a proiectului a fost asigurata in cote parti : Uniunea Europeana - 64,8%; Guvernul Romaniei - 21,6%; Consiliul Judetean Cluj - 13,6%.

TETAROM, contra unui cost redus cu 2 milioane de euro, are o oferta extrem de atractiva la capitoul cai de acces: rutier pe E 60 Viena/ Budapesta/ Oradea/ Cluj/ Bucuresti si aerian pe Aeroportul Internaţional Cluj situat la aproximativ 8 km distanta fata de Tetarom I si care opereaza zboruri directe catre majoritatea tarilor europene si, cel mai important, dispune de terminal Cargo. Mai mult, autoritatile judetene au obtinut sprijin pentru construirea unei autostrazi de 4 milioane de euro pentru a oferi conditii proprii de acces clientilor parcului. In ceea ce priveste asigurarea utilitatilor, TETAROM este producator de energie electrica la standarde europene , fiind autorizat comform licentei eliberate de ANRE. TETAROM furnizeaza energie electrica la o putere instalata: de 8 MW, in toate cele trei parcuri industriale TETAROM din Cluj.

Situatia nu este gri nici la TEHNOPOLIS Iasi - parc industrial desfasurat pe o suprafata de peste 107.365 m.p. si situat in Iasi, la 10 km distanta de punctul de frontiera Ungheni, granita cu Republica Moldova .“Orasul celor 7 coline” are o localizare strategica in zona de nord-est a tarii, fiind si la aproximativ 180 km de principalul punct de frontiera cu Ucraina. In plus, orasul are acces la doua importante drumuri nationale - DN 28 (principala ruta Bucuresti-Moldova), DN 24 si dispune de un aeroport international. Valoarea proiectului Parcul Stiintific si Tehnologic TEHNOPOLIS Iasi, realizat prin Programul PHARE 2000, a fost de 6.353.220,59 EURO dupa cum urmeaza: 4.764.915,44 EURO co-finantarea acordata de Uniunea Europeana si 1.588.305,15 EURO co-finantarea nationala acordata de Guvernul Romaniei. TEHNOPOLIS a dispus inca din prima zi de functionare de o alimetare cu energie electrica proprie gazduirii a 22 de clienti, unii de talie mondiala.

Comisia Europeana, a luat la ochi costisitorul proiect bacauan

Investitia costisitoare de la HIT PARK, a figurat pe lista neagra a proiectelor finantate prin Phare 2000-2004 si a fost criticata in raportul Curtii Europeane de Conturi din iulie 2007. “Din punct de vedere economic, pot spune ca tara dumneavoastra nu trebuie sa se bazeze exclusiv pe fondurile europene pentru a crea noi locuri de munca. Raportul contine insa cateva informatii privind Parcul industrial de la Bacau, unde urmau sa fie create 300 de locuri de munca, dar care, desi are o infrastructura performanta, nu a reusit sa atraga nici o companie” declara raportorul fonduri PHARE pentru Romania, Maarten Engwirda pe 27 iunie 2007.

Profit la TETAROM si TEHNOPOLIS versus deficit la HIT PARK

Situatia prezentata de raportul Curtii Europeane de Conturi se regaseste si in datele contabile a SC HIT PARK SRL. Daca initial prin construirea acestui campus IT&C s-a urmarit stimularea pe plan local si regional a afacerilor in domeniu, HIT-ul a secatuit constant bugetul si asa auster al Consiliului Judetean Bacau fiind subventionat an de an pentru a se mentine pe linia de plutire. Bilanturile anuale dezvaluie esecul financiar si managerial de la HIT PARK care a incheiat anul 2009 cu un profit de – (minus) 240.000 de lei si datorii de 952.000 lei, la o cifra de afaceri de 1.103.191 lei. Deficit a fost inregistrat si in anii de maxima dezvoltare economica, respectiv un deficit de 250.000 de lei in 2008 si de 540.000 de lei in 2007.

In timp ce HIT PARK se zbate la limita subzistentei TETAROM a incheiat anul 2009 pe profit de 150.000 de euro, la o cifra de afaceri de 5.418.216 euro , iar TEHNOPOLIS Iasi cu un profit de 108.000 lei, la o cifra de afaceri de 1058864.

Esecul managerial de la HIT a fost nu de putin ori luat in vizor de autoritatile din judetul Bacau, insa in van. “Uitati-va ce este in jurul Clujului. HIT PARK, din punctual meu de vedere, nu este o reusita manageriala. Noi facem management dupa ureche Este inadmisibil ca un parc industrial sa fie subventionat, deci ani de zile sa fie subventionat din bani publici. Pai vreau sa vad si eu care investitor investeste intr-o astfel de infrastructura industriala si de afaceri ca sa nu scoata bani ?! HIT-ul nu a scos bani” declara pe 17 mai 2010 prefectul de Bacau, Claudiu Balan.

Nu putine au fost interventiile alesilor locali care au solicitat lamuriri de la directorul parcului tehnologic, Adrian Iordache, cu privire la managementul „de insolventa” practicat la HIT PARK. “Sunteti autorul. Sunteti multumit de realizarile pe care le-ati obtinut pana acum fata de obiectivele care le-ati spus?” a solicita lamuriri un ales judetean. “ Da, se putea mai bine. Nu sunt multumit exact de locul in care s-a ajuns” replica Adrian Iordache.

Deficitul de – (minus) lei 240.000 de lei cu care HIT PARK a incheiat anul 2009, face ca unul dintre obiectivele initiale, respectiv o cifra de afaceri pentru domeniul IT&C in judetul Bacau, care va reprezenta 30% din PIB-ul judetului Bacau, sa para pure utopii.

Clienti si dezvoltare

HIT PARK Bacau nu se bucura nici de un portofoliu de clienti care sa-i justifice existenta. In acest moment, parcul gazduieste doar 10 clienti din zona serviciilor si productiei de consumabile IT.

In antiteza parcul industrial TETAROM are nu mai putin de 46 de clienti, dupa cum urmeaza: TETAROMI -35, TETAROM II -3, TETAROM III- 8 clienti. Si nu orice clienti, ci firme de renume mondial printre care: Nokia, CPL Concordia BYD, Stora Enso Hansaprint si Elander sau Emerson SRL. TETAROM, pe langa majorarea numarului de clienti a fost in continua expansiune de la deschidere, dupa TETAROM II si III , urmand a se construi TETAROM IV si V pentru care s-a identificat din luna mai 2010 terenul aferent necesar. “Infiintarea parcurilor industriale Tetarom IV si V a fost prinsa in planul integrat de dezvoltare urbana pe care Zona Metropolitana l-a intocmit si pe care l-am depus la Ministerul Dezvoltarii”, a declarat presedintele Consiliului Judetean Cluj, Alin Tise, pe 18 mai 2010.

TEHNPOPOLIS Iasi are in acest moment un numar dublu de clienti fata de HIT PARK., resprectiv 22, cei mai multi fiind de talie internationala- S.C.SIEMENS VDO AUTOMOTIVE S.R.L, S.C. KOBER S.R.L sau S.C. ROTON S.R.L.

HIT PARK in acceptiunea UE si HIT PARK „de Halta Hemeius”



Binele comunei invocat si promis de investitori este greu digerat, dupa 5 ani de la punerea in functiune a HIT PARK Hemeius, de catre cei care locuiesc la doar doi pasi de ceea ce se dorea a fi “principalul concentrator, integrator si multiplicator pentru industria IT&C din Moldova”.

“ Primarul probabil ca a vandut pamantul asta tot in binele comunei, dar ce fel de bine … nu stiu. Pentru noi nimic nu s-a schimbat de cand cu HIT-ul ” marturiseste cu regret Margareta Petrica. Mastodontul de beton a fost construit pe islazul comunei si a lasat fara paine pe cei batrani care se ocupau cu cresterea animalelor. Oamenii dau de inteles ca parcul industrial le-a adus mai mult necaz decat bucurie. “Dezavantaje sunt, pentru ca problemele sunt asa cum sunt si pe care nu le putem spune, insa sunt persoane mai in varsta care desfasurau activitate acolo pe islaz si acum” povesteste sateanul Ioan Varga.

Localnicii din Hemeius privesc cu resemnare istoria HIT Park si taxeaza promisiunile de dezvoltare, cu iz electoral, de acum cativa ani.
„Pentru mine ca-s batrana parcul asta industrial nu are nicio importanta, dar domnul primar ne-a promis, cand o construit acolo, cate si mai cate, ca asfalteaza strada si nici acum nu a afaltat-o. Ca se asfalteaza, ca se face, ca se iau bani de la ei si ca ni se face noua” continua Margareta Petrica. In mod cert, realitatea de la fata locului nu face decat sa intareasca spusele femeii.

Mai grav este ca, dincolo de dezamagirea hemeiustenilor, se infiripa si tot soiul de zvonuri despre alesii locali sau despre presedintele Consiliului Judetean. Oamenii vorbesc despre interese imobiliare in zona si despre parcele impartite discretionar. Povestile susotite si alambicate sunt o masura a adevaratului esec al HIT Park: “HIT-ul va fi elementul catalizator necesar in reorientarea profilului industrial al judetului Bacau spre o zona mult mai eficienta din punct de vedere economic, social si ecologic si va creste cererea de servicii si produse IT&C pe plan local si regional”.

Intrebat in legatura cu discrepanta dintre HIT-ul de pe hartie si cel din Hemeius, directorul Adrian Iordache are raspunsul pregatit: ”Deci a fost gandit ca o suprastructura de afaceri. Intr-adevar Parcul Industrial HIT ca proiect a fost finantat datorita potentialului fizic de dezvoltare, respectiv datorita acelui teren din domeniul public de aproximativ 400 de ha care se afla in proprietatea consiliului PARC HIT si consiliului local Margineni. Daca ne uitam pe harta, nu exista alta zona de dezvoltare industriala, in jurul municipiului Bacau”.

Destinul glorios al HIT Park a ramas ingropat in ulitele desfundate din Hemeius. La fel si cele 5,2 milioane de euro menite sa ridice standardele de competitivitate si de viata in zona. Spre deosebire de complexul industrial, care se arata in maretia lui dintre parii care delimiteaza terenul adiacent, datele nevralgice ale proiectului sunt bine ferite. Sub pretextul confidentialitatii datelor, Consiliul Judetean refuza sa puna la dispozitie informatiile tehnice si financiare ale proiectului. Peste HIT Park se asterne o liniste complice, in timp ce TETAROM Cluj si Tehnopolis Iasi continua sa-si indeplineasca obiectivele. Se extind si contribuie la dezvoltarea economiilor locale.



Autor: Sonia Pavelescu


Ancheta realizata in cadrul proiectului Transparenta fondurilor europene in Romania 2010, derulat de ActiveWatch-Agentia de Monitorizare a Presei si finantat de Uniunea Europeana prin programul Facilitatea de Tranzitie 2007/19343.01.11 – Consolidarea sprijinului societatii civile in lupta impotriva coruptiei.

Continutul acestui material nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a Uniunii Europene.

Adresa de sesizari: cfcu.phare@mfinante.ro