16 sisteme de fraudare a fondurilor europene, prezentate de catre Ministerul de Finante

​​Pentru a identifica posibilele fraude, autoritatile competente in domeniul controlului utilizarii fondurilor UE vor avea in vedere o serie de sisteme si indicatori de frauda, potrivit unui proiect legislativ publicat de Ministerul Finantelor Publice.

Astfel, Ministerul prezinta cele 16 sisteme de fraudare a fondurilor europene intr-o anexa la Normele Metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene. (vezi documentul atasat - lista celor 16 sisteme de fraudare).

"Există trei elemente care stau la baza comiterii fraudelor, care pot fi rezumate sub forma unui „triunghi al fraudei”:
– oportunitate
– justificare
– presiune financiară",
se arata in cadrul Anexei 1 la proiectul de act normativ amintit.

Iata un exemplu detaliat dintre cele 16 sisteme de fraudare a fondurilor UE, incluse in aceasta Anexa:

"Corupţie – mită şi comisioanele ilegale
Descrierea sistemului: Mita şi comisioanele ilegale semnifică darea sau primirea de „obiecte de valoare” în vederea influenţării unui act oficial sau a unei decizii de natură comercială.

Oferirea de mită
„Obiectele de valoare” nu trebuie să fie şi, adesea, nu sunt bani (ambiguitatea se menţine, ceea ce permite autorului să invoce diferite scuze, dacă este necesar). Orice beneficiu tangibil oferit sau primit în vederea coruperii primitorului poate constitui mită.
„Obiecte de valoare” specifice care au fost date sau primite ca mită includ, între altele: cadouri a căror valoare depăşeşte pragurile stabilite de către organizaţii/societăţi, „împrumuturi” (indiferent dacă au fost sau nu rambursate), utilizarea unor carduri de credit, plata în exces a achiziţiilor (de exemplu, o plată de 500 000 EUR pentru un apartament în valoare de 200 000 EUR), utilizarea gratuită sau în schimbul unei chirii preferenţiale a unui apartament, utilizarea gratuită a unui autoturism închiriat, plăţile în numerar, plata prin cecuri sau transfer bancar a unor „taxe sau onorarii” fictive, reprezentând adesea un procent stabilit în prealabil din contractul obţinut, şi plătite printr-un intermediar sau societate-paravan *5) înfiinţată de către destinatar, precum şi deţinerea de participaţii secrete în cadrul societăţii contractante sau vânzătoare corupte).

restul articolului pe hotnews.ro